Pentru că săptămâna trecută am primit de la Ada premiul acesta:
şi azi de la Tanti Jeni acest cadou: Continue reading Daruri şi premii
Pentru că săptămâna trecută am primit de la Ada premiul acesta:
şi azi de la Tanti Jeni acest cadou: Continue reading Daruri şi premii
In 03.08.2009 s-a implinit un an de cand am inceput sa scriu pe blog. Am ratat data evident, da’ ce va asteptati de la o baba senila ca mine. Important e ca ţiu inca minte lucruri, cu o marja de eroare de 3 zile. 🙂
Primul data am scris gradina zoologica si de atunci am mai fost cca 400 de posturi.
Multi au spus ca ma voi plictisi repede, ca ce castig daca scriu pe blog, de ce-mi pierd timpul, etc…. Vreau sa va spun ca scrisul asta pe blog este unul dintre cele mai misto momente ale zilei.
Acum doi ani fetele isi doreau mult un suflet de animal care sa le anime curtea. Mama nu suprorta cateii si cum pisic mai avusesem si-i stiam metehnele, ne-am hotarat pentru acesta din urma.
Cum noi stam la casa, se presupune ca pisicul urma sa iasa din casa asa ca trebuia sa luam un pisic vagabond, caruia sa-i fie usor sa socializeze cu pisicile de prin vecini. N-a fost sa fie.
A venit sotul intr-o zi cu un pui de bisica birmaneza, absolut adorabil. I-am luat tot ce-i trebuia si am inceput convietuirea la comun. Am stabilit ca e fetita si i-am pus numele Sisi.
Intrucat multa lume s-a dat la fund cum s-ar zice, respectiv coana zoitzica e la mare, beti nu se simte bine, Joakerstyle e in concediu si nici locatia nu a fost stabilita definitiv, declar oficial ca nu se mai tine intalnirea de miercuri.
Acum in aceeasi ordine de idei, eu as manca o ciocolata de la Jock de rock si m-as vedea neaparat cu Sabina si Cristian, daca nu pentru altceva macar sa le dau cartile 🙂 asa ca daca si voi sunteti deacord, zic sa ne intalnim La scena, aici pe Calarasi colt cu Mantuleasa, incepand de la 17.30. Daca se poate si doriti. Daca nu, nu moare nimeni si ne vedem saptamana viitoare miercuri, mai multi si cu forte mai proaspete. 🙂
Ce ziceti?
Am asteptat weekend-ul asta inca de la inceputul saptamanii.
Luni dimineata, in pat, inainte de a deschide ochii ma gandeam “Ce bine ca azi e sambata si urmeaza doua zile libere, frumoase…”. Apoi pe masura ce ma trezeam la realitate gandeam “Ah, nu e inca sambata, abia vineri, da’ lasa ca trece repede vineri..”. Cand mi-am dat seama ca de fapt e luni, 🙁 am avut asa o senzatie ca mai sunt 14 zile pana la primul sfarsit de saptamana. 😀
Da’ uite ca au trecut si chiar daca au fost doar 7 zile, tot se cheama ca le-am umplut pana la refuz ba cu una, ba cu alta.
Miercuri am fost cu fetele la o cafenea din centrul vechi al Bucurestilor. Stati bre ca nu le-am dus pe Sonia si pe Iulia la cafenea inca. Am fost cu Beti cu Coana zoitzica si cu Natalia. Mai tarziu au aparut si Raluca cu Florin, pe care atunci i-am cunoscut si care sunt foarte misto, insa am ramas putin cu ei, pentru ca ma asteptau monstrii acasa. Altadata stam mai mult sau veniti voi de la inceput. 😀
Chestia asta cu caderea parului nu-i deloc o gluma, mai ales pentru barbati, care se confrunta cu ea mai des.
Desi fetele ce sa zica, ii lauda (vai draga ce sexi esti asa chel!), ii imbarbateaza (chelia iti scoate mult in evidenta frumusetea ochilor), nu vezi prea des, barbat mandru de chelia lui. Cu totii incearaca inca de la primele semne, mai intai sa-si ascunda (vezi suvita lu’ Basescu) si apoi sa-si trateze, chelirea.
Rares este un prieten bun, care se stie el, dar caruia nu-mi permit sa-i dau numele real, pentru ca e rau si a zis ca ma urmareste si-mi face farmece daca scriu de el. 🙁
Recunosc ca atunci cand cumpar un cadou pentru un copil as opta oricand pentru carte in locul clasicelor jucarii.
Nu zic ca asta e un lucru bun daca se exagereaza in directia asta, insa pe mine ma mai tempereaza sotul, care imi zice “daca chiar vrei sa se bucure, i-ai si-o jucarie”. 😀 Eu cred ca un copil se va bucura si de carte, numai ca nu atat de mult si nu atat de repede cum o face atunci cand primeste ceva de joaca.
Acestea fiind spuse, se intelege ca Iulia si Sonia au in egala masura si carti si jucarii. Bine, au mai multe carti dar au si jucarii. 🙂
Unii dintre noi incep sa lucreze inca din studentie (liceu 😀 ) iar altii nu-si gasesc un job nici dupa multi ani de cand si-au terminat studiile.
Unii ar munci orice, pentru ca n-au incontro sau pentru a sti sa faca cat mai multe lucruri, pentru a se putea intretine sau pentru ca vor sa inceapa de jos, iar altii vor sa fie direct manageri, fiinca pentru asta s-au pregatit atatia ani in scoala si atunci prefera sa astepte pana-si gaseasc slujba de vis.
Important este sa stii ce vrei, sa stii ce-i mai bine pentru tine, sa stii unde vrei sa ajungi si sa-ti urmezi visul, no matter what.
Dupa cateva saptamani pline, ba munca, ba pregatiri, ba Florii, ba pregatiri, iaca a venit si timpul pentru odihna. Si daca ieri tot am mai avut de facut una alta, dupa cum e obiceiul, astazi ne-am propus sa nu facem nimic. Doar sa ne odihnim, sa ascultam muzica, sa ne uitam la filme, sa jucam carti si sa facem ce-om mai vrea noi (in limitele stabilite de vreme 😀 ).
Sper ca ati avut si voi niste sarbatori linistite, pline de oua rosii, cozonaci, fripturi si drob. Si mai sper ca dupa toate astea, sunteti inca ok. Ati avut familia alaturi, sau macar niste prieteni dragi? Excelent!
Nici nu vreau sa ma gandesc ca maine o luam de la capat. Parca e prea brusc. Eu mai aveam nevoie de cel putin doua trei zile de lancezeala odihna.