Tag: jurnal de consilier local

Jurnal de consilier local- săptămâna 142

Tocmai am văzut prima conferința de presă a 9 roboți umanoizi și mi-e un pic greu să mă întorc la jurnalele mele. Da o să las aici conferința de presă, poate vă interesează.

Săptămâna asta atenția tuturor a fost pe ”Azilele groazei” și căldură. N-am avut nicio ședință, dar am avut câteva întâlniri cu specialiști în protecție socială pentru a întelege mai bine sistemul și nevoile lui. O să las mai jos câteva date, poate dincolo de emoții (vedeți, abia am văzut asta cu roboții și gata mă dezic de emoții) putem să vedem o parte din imaginea de ansamblu a sistemului social și felul în care funcționează el în România, că nu se știe când vom mai fi la fel de atenți la ce se întâmplă în domeniul acesta.

  • Deși auzim des că mulți bani merg anual către protecția socială, ea consumă în prezent 14% -16% din PIB (aici intra și pensiile sociale) față de media europeana care este de 28%. Dap, suntem cam la jumătate.
  • O protecția socială corectă înseamnă bunăstare în comunități. Nu înseamnă că iei de la bogați și să dai la săraci, ci că membrii comunității trăiesc în armonie și siguranță și există șanse mari ca măcar o parte din asistații sociali să poată deveni contribuabili la un moment dat.
  • Formarea continua de personal este o obligație. Este parte din standardul de calitate. Centrele sociale nu pot spune că n-au avut finanțare pentru pregătirea personalului, pentru că teoretic,  standardul de cost include și asta. Standardul de cost este suma primită pentru fiecare om aflat în grija sistemului de asistență socială. Într-adevăr, sumele acestea trebuie ajustate permanent, dar asta e doar o parte a problemei.
  • Aproape că nu exista personal calificat. Chiar și după terminarea facultății, personalul din asistență socială e slab calificat. Asta e o realitate europeană. Hai să vă spun ceva interesant. În Europa, cea mai mare nevoie de asistenți personali pentru persoane vârstnice o are Elveția. Care și plătește bine aceste servicii. Evident că puținii oameni calificați pe care îi avem, au vrut să meargă acolo. A fost nevoie ca între guvernul României și cel al Elveției să existe o înțelegere prin care îngrijitorii romani pot merge acolo 3 luni să lucreze cu forme legale, cu condiția ca 9 luni să lucreze în România în același domeniu.
  • De ce subfinanțarea sectorului este o parte din problemă? Nu doar din punct de vedere al personalului (care am stabilit deja că-i cel mai important și de acolo pleacă totul), dar și pentru că sistemul social urmează sistemul medical. De exemplu, un bătrân cu dizabilități stă în spital 5 zile și apoi, pentru îngrijire pe termen lung ajunge într-un centru. Aici în centru el practic are aceleași nevoi pe care le avea și la spital, ba chiar și de lucruri în plus. Nu e vorba doar despre spălat, schimbat și hrănit, ci de medicație, care continuă chiar dacă omul a părăsit spitalul, tratamentul trebuie cumpărat, administrat de personal calificat, urmărit, ajutat…, de aceea costurile ar trebui să fie în tandem cu cele de spitalizare.
  • Se ia în calcul personalul străin pentru îngrijirea bătrânilor, dar este o măsură foarte greu de implementat, chiar dacă ar veni personal calificat dintr-o altă țară, diferențele de cultură și de limbă fac măsura foarte greu de implementat. Nu imposibil, dar greu.
  • Continue reading Jurnal de consilier local- săptămâna 142

Jurnal de consilier local – săptămâna 141

Am scris, cu foarte mulți ani în urmă, într-o revistă la care făceam un internship, un articol despre azilurile de bătrâni. Desigur, era vorba despre un vis de-al meu, ca atunci când voi ajunge la vârsta pensionării, să stau împreună cu prietenii de-o vârstă cu mine, într-un loc minunat, unde să ne simțim ca într-un fel de vacanță continuă la 4 stele. Asta e în continuare ceea ce îmi doresc pentru bătrânețea mea, doar că pot vedea acum situația din mai multe unghiuri.

Ca să stabilim de la început o chestie, există foarte mulți oameni care au nevoie să fie supravegheați și îngrijiți permanent. Asta este un fapt.  O discuție de maxim o oră cu cineva care se ocupă de fenomenul ăsta și-o vizită într-un centru de îngrijire, vă va lămuri și veți înțelege că avem nevoie în primul rând de multe resurse umane de calitate și apoi avem nevoie de resurse financiare, pentru a face față fenomenului.

Știu sigur că există în România, și chiar în București/Ilfov, locuri în care bătrânii stau unii cu alții și se simt bine. Sau măcar le e un pic mai bine decât să-și petreacă ultimii ani din viață singuri și neputincioși într-un apartament la etajul 8. Și mă refer exclusiv la cei care nu pe nimeni. Pentru cei care încă au familii, există și alte feluri de ajutor, de exemplu, tocmai a fost publicată în Monitorul Oficial legea propusă de colega mea, Oana Țoiu, acum doi ani (dap, atât durează în cazurile fericite să fie promulgată o lege propusă de USR). E vorba de legea prin care cei care doresc își pot acum suspenda contractul de muncă pe durata îngrijirii celor dragi și se pot dedica îngrijirii acestora angajându-se ca asistent personal pentru apropiații aflați în suferință, fie că vorbim de un părinte, un copil, un frate, o soră sau un partener de viața.

Continue reading Jurnal de consilier local – săptămâna 141

Jurnal de consilier local – săptămâna 133

Nu am nicio idee cum să încep acest jurnal, mai ales că a fost o săptămână fără ședințe în consiliu și timpul meu alocat activității de consilier s-a limitat la câteva întâlniri la școli și alte câteva ieșiri pe teren pentru constatat sesizări semnalate de cetățeni. În rest am avut la serviciu o săptămână cu export și cu încheiat multe proiecte mici și destul de solicitante. Dar, vineri am primit convocatorul pentru ședința de CL de săptămâna viitoare (joi, 18.05.2023 ora 13:00) și asta mi-a asigurat un sfârșit de săptămână plin de studiat proiecte. Și dacă tot am adus vorba de asta, hai să discutăm împreună câte ceva din ordinea de zi.

De la 1 la 9 sunt proiecte vechi, respinse în trecut, revenite acum la vot. Părerea mea este că asta e o scăpare a codului administrativ care nu prevede clar că un proiect odată respins nu mai poate intra din nou la vot fără nicio modificare. Asta trebuie reglementată foarte clar, pentru a nu mai exista astfel de încărcări ale ordinii de zi cu toate proiectele vechi respinse. De exemplu avem din nou împrumutul de 150 +  340 milioane lei pe 15 ani , avem luarea în administrare a străzilor Baba Novac, Câmpia Libertății și Liviu Rebreanu, avem capital social la Algorithm Construcții și trei acorduri cadru către același Algorithm Construcții, unul să închirieze utilaje, altul să elimine deșeuri și cel de-al treilea să monteze garduri. Da, e firma de proiect, înființată inițial doar pentru reabilitarea Halei Laminorul care acum, după cum ne e obiceiul la Sectorul 3, vrea să facă de toate, inclusiv publicitate. Nu dezvolt.

La punctul 11 avem modificarea regulamentului de parcare. Sunt 37 de modificări. Pe cei interesați îi invit să le citească  aici, și să-mi spună ce înțeleg. din introducerea unor noi subcapitole la articolul 28, mai exact la poz.  28.6.1.  Mie îmi pare că oricine ar trebui să știe, dacă se va adopta în forma asta noul regulament că vom plăti 5 lei/oră indiferent unde parcăm pe un loc nominal sau nenominal în sector, daca nu avem deja autorizație emisă de S3. De exemplu daca stam la casa sau venim din alt sector în București sau oriunde în țară sau străinătate și parcăm pe locuri administrate de S3 trebuie să plătim acești 5 lei/oră. Amenda va fi între 200 și 500 lei.

Continue reading Jurnal de consilier local – săptămâna 133

Jurnal de consilier local – săptămâna 128

Nu știu cum vă organizați voi timpul, dar eu am trei agende separate. Una pentru activitățile de serviciu, una pentru activitățile din consiliu și una personală. Dacă cea de serviciu stă la birou, celelalte două sunt mereu cu mine. Mai car zilnic laptopul, tableta si semnătura electronică (asta înseamnă o borsetă cu un adaptor, un cablu si-un stick), deci rucsacul nu-i niciodată ușor. Acum, mai nou, am și o geantă mică în el, un fel de portofel cu mai mult loc ca să nu fiu nevoită să intru la supermarket cu geanta mare după mine.

Oricum, ce voiam să spun, că pornisem de la agende, dacă n-am scris nimic de ceva vreme în agenda personală cred nu-i un lucru tocmai de laudă, deși la prima vedere aș zice: Nina, muncești, n-ai timp de viață personală, mulți oameni fac asta! Hmm, nu-i chiar așa că mersul ăsta într-o singură direcție fără a privi deloc în jur și mai ales către tine, nu poate duce la ceva bun pe termen lung. Revenim.

Săptămâna asta a fost din nou una fără ședință de consiliu local. Asta ar însemna că a fost mai puțină activitate, dar nu știu cum se face că eu până și azi răspund la mailuri primite de la cetățeni. Parcă a intrat toată lumea în lipsă de timp și trebuie să-și rezolve toate problemele acum până de sărbători. Și dacă unii oameni au probleme reale și urgente, pentru care eu una încerc să fac tot ce pot să se rezolve, îi învăț unde să scrie, unde să meargă, cum să completeze niște documente, cer ajutor atunci când nu știu ce să fac, sunt și foarte mulți cei care au probleme închipuite. Sau cel puțin așa mi se par mie. Inițial le răspundeam că nu îi ajuta, dar sunt mulți și nu se opresc, așa că unora le mai răspund, cât de diplomat pot, desigur. De exemplu, îmi scrie cineva că nu mai poate cu gălăgia din bloc, că plânge copilul vecinului de deasupra și de două ori pe noapte. Voi ce ați răspunde la asta? Îi pot zice să-și pună la culcare dopuri de urechi? E ok? Că efectiv asta îmi vine să-i zic.

Continue reading Jurnal de consilier local – săptămâna 128

Jurnal de consilier local – săptămâna 125

Voi vă dați seama că mâine e 20 martie 2023 și deja ne putem întreba prietenii ”ce faceți de Sărbătorile Pascale?”. Bine, practic o să întrebăm ”ce faceți de Paște”, dar nu stăm acum să analizăm detaliile astea. Voiam doar să-mi reamintesc că timpul zboară mai repede ca oricând pentru mine și nu știu dacă e doar o percepție personală sau așa simțiți și voi.

Luni – Vă spuneam săptămâna trecută că am participat la întâlnirea cu femeile din Sectorul 3 și am avut chiar ocazia de a spune câteva cuvinte. Nu-i cine știe ce discurs, dar mi-a făcut mare plăcere să mă aflu acolo si să pot vorbi, așa cum mă pricep eu, unor doamne față de care am toată admirația. Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt, vă las mai jos dovada.

–

Continue reading Jurnal de consilier local – săptămâna 125

Jurnal de consilier local- săptămâna 124

Mi-a fost atât de dor de soarele acesta de primăvară încât îmi vine să ies în curte și să scriu de acolo jurnalul ăsta, chiar dacă  e prea dimineață și prea răcoare deocamdată. Am capul plin de subiecte, nu știu la care să mă gândesc mai întâi. Nu știu nici dacă are rost să vi le mai spun și vouă, că se tot repetă și parcă nu duc nicăieri

Luni – Nu cred că e om din sectorul nostru care să nu fi observat noua borduriadă și pavelare. Efectiv e plin sectorul de pavele și pe jos și în paleți care așteaptă să le înlocuiască pe cele deja puse. Și eu care speram să vină primăvara și să înceapă spălarea străzilor și readucerea la viață a spațiilor verzi dintre blocuri. Dar nu.

Marți – După o zi lungă la serviciu, am participat seara la o întâlnire cu femeile din Sectorul 3. Vă ziceam de ea săptămâna trecută. A fost acolo o energie excelentă, am întâlnit femei deștepte, frumoase, cu vorbele la ele și mintea brici. Au fost și doamne timide, care au ieșit din zona lor de confort venind la această întâlnire, dar care au plecat cu convingerea că se poate, că există femei de la care se pot inspira și cărora și ele le sunt exemplu. Pentru mine prezența doamnelor de toate vârstele la această întâlnire a fost cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla săptămâna asta, cel mai frumos cadou de început de primăvară.

Continue reading Jurnal de consilier local- săptămâna 124

Jurnal de consilier local – săptămâna 123

M-am trezit și am ieșit direct pe terasă, pentru că era un soare puternic acolo (nu discutăm ora la care m-am trezit) și n-am putut rezista. Mi-am amintit că uneori scriu jurnalul ăsta de afară, cu altă energie, una bună, dar încă nu-i atât de cald dimineața, așa că mă mulțumesc să rămân afară doar câteva minute și să mă minunez de un copac din curtea vecină care are deja flori. Ai noștri n-au.

Săptămâna asta n-am s-o scriu pe zile, n-am avut nicio ședință, nici de comisii, nici de consiliu, nici măcar la vreo școală, deși eu am fost cu treabă la o școală chiar zilele trecute. E ceva extrem de rar la Sectorul 3 să ai o săptămână fără ședințe și am zis că e cazul să rămână scris asta. Dar câteva puncte de interes despre ce s-a întâmplat săptămâna asta tot o să scriu:

  • Petiția Salvați parcul IOR avea luni 1800 de săptămâni, acum are 2300, vă invit și pe cei care n-au semnat să o faceți aici.
  • Tot săptămâna asta, pe 1 martie, am fost cu colegii mei să oferim flori doamnelor din sector și să le invităm la un eveniment organizat special pentru ele marțea viitoare. Stați că fac punct separat cu evenimentul, că e important.
  • Doamnelor din Sectorul 3, vă invit să ne vedem față în față la un eveniment marțea viitoare, la care să discutăm și analizăm împreună teme de interes din comunitatea noastră, fie că vorbim de economie, familie, muncă, sănătate sau mediu. Începe la 18:30 și ține cât vrem noi. Sper să ne vedem și să ne spunem fără ocolișuri problemele, propunerile și desigur, soluțiile, așa că vă rog să vă înscrieți la eveniment azi. Aveți acolo un formular de confirmare a prezenței. Doamnelor, ar fi o onoare pentru mine să ne vedem acolo! 

Continue reading Jurnal de consilier local – săptămâna 123

Jurnal de consilier local – săptămâna 122

Scriu jurnalul acesta de pe drum. Țin laptopul deschis pe picioare, dar cuvintele nu se leagă ușor. Ridic capul des și văd ba o căruță pe un drum, ba un câmp de eoliene, bă un sat în care oameni tineri și bătrâni au ieșit la stradă, că-i o duminică frumoasă de sfârșit de iarnă. Revin la jurnal.

Luni – Dimineața am fost la evenimentul de donare de sânge de Parte Lake și după asta am mers la două școli din sector să încercăm să găsim o soluție ușoară de obținere a absorbantelor fără a folosi fise, la dispensarele pentru absorbante deja instalate în toate școlile și liceele din sector. 

Continue reading Jurnal de consilier local – săptămâna 122

Jurnal de consilier local – săptămâna 121

Undeva la mine în cameră am, pus la vedere, jurământul depus la învestirea în funcție. Acolo, pe lângă niște angajamente pe care le recitesc din când în când și mă întreb, uneori după ședințe, dacă adversarii  noștri politici le mai știu, acolo, zic, pe foaia cu jurământul, scrie și data, 23 octombrie 2020. Suntem în plin an 3 de mandat și ai zice că nu te mai poate surprinde nimic. Complet greșit! Mi-am descoperit săptămâna asta un nou nivel de toleranță a nemerniciei. Și dacă încă n-am explodat e meritul colegilor mei mai calmi și mai cerebrali.

Luni – Pentru mine săptămâna asta a fost cea mai plină de la începutul anului și până acum. Am până vineri inclusiv zilele programate pe ore și locații. Am pornit cu o energie bună și azi am terminat tot ce mi-am propus timp. E așa un sentiment bun când deși îți închei munca târziu, simți că ești în parametrii și vei termina cu bine ce ți-ai propus.

Marți – Citit proiecte, coroborat cu răspunsuri. De doi ani mă întreb, de ce nu pun oamenii ăștia care vin cu proiectele în consiliu toate datele din prima. De ce preferă să trimită incomplet și să primească mereu întrebări. De ce fundamentările nu spun toată povestea cu cifre și vorbe ci doar frânturi care lasă tot timpul loc de interpretări. O fi vreo strategie! Am avut și ședință la comisia de asistență socială pentru a aproba organizarea grădiniței de vară anul acesta, pe un proiect care prevede sume la indemnizații pentru directori, personal administrativ, educatori/profesori, îngrijitoare și bucătari, mai mici decât cele de anul trecut. Am impresia că cei care au făcut anul ăsta proiectul n-au citit HCL-ul de anul trecut. de ex, cea mai mică indemnizație anul trecut a fost 220 lei și acum au venit cu toate la 160 lei/zi/om.

Continue reading Jurnal de consilier local – săptămâna 121

Jurnal de consilier local – săptămâna 120

Vă spuneam săptămâna trecută că am pierdut tot ce am publicat pe blog în ultimii 3 ani. Din fericire săptămâna asta am putut recupera mare parte din pierdere și în dimineața asta am completat manual ce mai lipsea. Eu zic că am ajuns la zi, dar n-aș mai vrea să trec din nou prin asta.  Deși nu-mi pare rău că am trecut, cel puțin la nivel vizual, peste zeci de jurnale. O să-mi fac un obicei din a reciti postările mai vechi. E motivațional. De exemplu am trecut printr-un jurnal din octombrie anul trecut în care spuneam cuantumurile burselor din Sectorul 3 și apoi mi-am amintit cum ele au crescut în ianuarie anul acesta. Lucrurile se schimbă, chiar dacă uneori ne luăm cu altele și uităm să privim în trecut.

Luni – Am avut ședință de CA la o școală. Am discutat toată ordinea de zi, dar am avut și-un punct de discuții legat de comportamentul unui profesor, care era acuzat de mai mulți elevi că a lovit un copil în timpul unei ore. Cum clasele în școală au camere de luat vederi și înregistrarea orei a putut fi vizionată, s-a dovedit că profesorul nu a lovit pe nimeni. Ce faci în situații din astea? Că școala e obligată să facă o comisie care să cerceteze cazul, să vorbească cu toate părțile implicate și să ia o decizie, dacă sancționează profesorul, elevul sau elevii care au mințit. Ce se întâmpla dacă nu erau camere? Pe cine am fi crezut?

Marți – Am primit convocator la o ședință de Consiliu Local extraordinară de îndată pentru mâine. Avem de votat constituirea “Consorțiului pentru Învățământ Dual Smart Agrifood Campus” o asociere între Sectorul 3, Facultatea de Științe Agronimice, Liceele Elie Radu și Mihai Bravu din Sectorul 3, Comuna Brănești, un liceu din Brănești și încă 3 parteneri. Am avut pe wapp ședința de buget. 

Continue reading Jurnal de consilier local – săptămâna 120