Tag: copii

Puiul de om

Azi, o gheara imi tine strans sufletul.

Am la serviciu 5 colegi care asteapta sa devina parinti in perioada asta. Sotia unuia a nascut saptamana trecuta un baietel frumos, mare si sanatos. Sa le traiasca! 🙂  Asa s-a deschis perioada de nasteri. Altul asteapata din clipa in clipa sa-l sune nevasta sa o duca la spital. Ceilalti mai au un pic de asteptat.

Ieri insa, sotia celui care urma sa devina tata cel mai tarziu, adica prin iunie, a fost nevoita sa nasca. Nu stim nimic deocamdata nici despre mama, nici despre copil, speram sa fie bine amandoi. Stim doar ca bebelusul e o fetita, traieste, si e la incubator. De aici in colo, in mare parte, depinde si de ea, cat e de luptatoare.

Ei si-au dorit mult de tot copilul asta si  sper din tot sufletul sa se bucure de el.

Continue reading Puiul de om

Iulia si Sonia la bucatarie

Cum spuneam in postul de mai jos, fetele azi au facut prajitura. Prajitura de copii. Adica, dupa o reteta dintr-o revista de copii. Nici nu s-au trezit bine dimineata, aproape n-au mancat micul dejun si s-au apucat de treaba. Si-au luat munca foarte in serios, asa ca aproape au invatat pe de rost reteta.
Nu m-au lasat sa fac aproape nimic, desi in revista scria “cereti ajutorul unui adult”. Ceva, ceva au facut totusi si eu.
Le-am facut doua/trei poze:la lucru

la lucru II
A fost prima data cand fetele au gatit de-a devaratelea. 🙂
La sfarsit Iulia a fost incantata si Sonia a zis ” Eu nu mananc asa ceva.”
rezultatul

Postul acesta il poti citi si pe www.toane.ro

Iulia si Sonia la bucatarie

Cum spuneam in postul de mai jos, fetele azi au facut prajitura. Prajitura de copii. Adica, dupa o reteta dintr-o revista de copii. Nici nu s-au trezit bine dimineata, aproape n-au mancat micul dejun si s-au apucat de treaba. Si-au luat munca foarte in serios, asa ca aproape au invatat pe de rost reteta.
Nu m-au lasat sa fac aproape nimic, desi in revista scria “cereti ajutorul unui adult”. Ceva, ceva au facut totusi si eu.
Le-am facut doua/trei poze:
la lucru
s42000191
A fost prima data cand fetele au gatit de-a devaratelea. 🙂
La sfarsit Iulia a fost incantata si Sonia a zis ” Eu nu mananc asa ceva.”
s4200032

Joi

Cea mai frumoasa zi din saptamana pentru mine este joi. De vineri nu mai vorbesc, deja e weekend. Dar joi dimineata, am asa o stare de bine, ca e aproape sfarsit de sapatamana, ca intalnirile importante le-am avut deja, ca am timp mai mult pentru mine si ai mei si ce mai incoace si incolo, joia e preferata mea. Nu zic ca nu e importanta, ba din contra, dar toate indatoririle  pe care le am se rezolva mai usor parca. Ca-i deja joi. 🙂

Azi am ajuns la serviciu foarte devreme  au avut fetele grija de asta. Si-au pus ceasul sa sune la 5, si-au pregatit ghiozadanele si la sase fara un sfert erau la mine in camera deja imbracate de scoala. M-au strigat ” Mami hai, ca noi suntem gata! ” 😀 Noroc ca azi e joi si mi-a  fost usor sa ma trezesc.

Va urez la toti o joie frumoasa si pentru cei care vin diseara la petrecere la Roblogfest, ne vedem acolo!

Despre corn, lapte si after school

Am citit stirea asta ieri, alaltaieri si din punctul meu de vedere este o mare prostie. Acum nu stiu, or fi si altii care m-or combate dar uitati situatia, asa cum se prezinta ea la Scoala 67 din Bucuresti. Scoala mica, de cartier. Cartier bucurestean sarac.

De programul  “cornul si laptele” n-am fost prea incantata la inceput, pentru ca era vorba de fapt, de corn cu branza topita. Copiii mici, mama capiata, trecea o zi doua pana mai controlam eu ghiozdanele, care aveau de fiecare data cel putin o branza topita inceputa si Continue reading Despre corn, lapte si after school

Trenul

In seara asta, cand ne intorceam de la dansuri, fetele m-au intrebat ” Cum e mami, noaptea in tren?”. Pe drumul spre casa trecem pe langa o cale ferata, pe care tocmai trecea un tren. 😀  Le-am zis ca e ciudat si am inceput sa-mi amintesc…

Pentru ca noi stateam in Targoviste si bunicii la Braila, mergeam la tara cu trenul. Ai mei n-au avut masina cam pana am ajuns eu in clasa a VI a, asa ca am tot mers cu trenul.

Prima amintire legata de tren, o am de la un 23 August, sau ma rog, in jur de 23, cand m-a bagat taica’miu pe geamul unui tren impreuna cu bagajele, ca sa nu mearga cu mine prin aglomeratia de la usa pana la locurile noastre. A fost super!!

Continue reading Trenul

Construim castele de nisip

Si ce daca nu suntem la mare? Si ce daca nu e vara si nici nu avem nisip? Oricum nu ar fi rezistat. Ar fi venit apa si le-ar fi luat.

Am plecat dimineata in viteza de acasa ( de obicei plec cu viteza a doua, azi am plecat cu a patra 😀 ). Am aflat la 7.20 ca Iulia azi e de serviciu pe scoala si trebuie ca la 7.30 sa fie acolo. Am accelerat. Ce daca i-am spus de milioane de ori sa-mi spuna din timp, sa nu mai lase totul pe ultimul moment? Ea nu-si schimba obiceiul.

Era gata sa-mi treaca supararea cand m-a intrebat daca-si  poate lua carti azi la ea, pentru cazul in care se plictiseste. Mi s-a luminat fata si i-am spus  “sigur, ingeras!” . Doua minute mai tarziu, avea in mana un pachet de carti de joc, pe care il indesa intr-un buzunar al ghiozdanului. 😀 Am crezut ca nu-i adevarat. I-am tinut o predica ca la carte si a renuntat la ele. Si-a luat pana la urma o carte de povesti. 🙂  In drum spre scoala mi-a zis Sonia, care stia… “Oricum mami, are domnul BGS carti de joc.”

Continue reading Construim castele de nisip

Toane pe scurt

Pentru ca simt nevoia sa impartasesc cu voi, micile intamplari din ograda mea, va zic asa:

  • aseara am vazut Revolutionary Road , mi-a placut, numai ca, am regasit o  Kate Winslet usor imbatranita, dupa 11 ani de la Titanic. Ma bucur insa ca a luat Oscarul pentru cea mai buna actrita, cu rolul principal  din “The Reader”
  • am visat azi noapte, ca ma ruga sefu’ sa muncesc macar jumatate de ora pe zi, ca el ar fi multumit 😀
  • dimineata cand m-am trezit, am gasit-o pe Sonia scriind la franceza, cica uitase de tema asta;
  • azi ma duc la coafor sa ma fac mumoasa 🙂

Acum v-am lasat, ca intru in jumatatea aia de ora din zi, in care chiar muncesc 🙂

Sedinta cu parintii

Azi ma duc la scoala la sedinta cu parintii.

Am inceput sa merg la sedinte cu parintii de prin clasa a 7. Ma duceam in locul parintilor la sedintele lu’ frate’mio. Eram supermandra de mine, ca fiind singurul copil de la sedinta, diriginta lui ma dadea mereu  exemplu la “asa da”. Toata lumea era multumita, eu ca ma simteam importanta, frati’mio ca nu spuneam chiar tot ce-am aflat acolo acasa, parintii ca reuseau sa-i reprezinte cineva, intrucat ei lucrau pana mai tarziu.

Acum este desigur altceva, pentru ca e vorba de mandrele mele, care tot timpul fac cate o nazbatie la scoala, parca n-ar fi fete 😀

Sedinta de azi e  mai speciala, pentru ca or sa asiste si copiii si culmea e, ca ele abia asteapta.  Cred ca or sa fie un pic dezamagite.  😀