Pledoarie pentru rochie

Am strâns în decursul anilor vreo 10-15 rochițe frumoase și lejere pe care le port pe rând, în fiecare zi de prin mai-iunie până în august-septembrie. În perioada asta nu îmbrac o rochie de mai mult de 5 ori, dacă ținem cont că mai am și vreo 5 fuste pe care le combin cu cămăși și bluze.

Pe toată perioada verii nu mă îmbrac niciodată, dar absolut niciodată, în blugi. Am o pereche de pantaloni de in și vreo două perechi de pantaloni scurți pe care îi îmbrac în general în weekend.

Nu înțeleg de ce să alegi să te încorsetezi în niște blugi care de obicei îți sunt mici, să pui pe tine un tricou cu elastan de care să tragi toata ziua în jos și să iesi așa îmbrăcată în arșița verii. De ce? Nu mai ești la grădiniță să-ți ridice colegul fusta, nici măcar vântul nu va îndrăzni așa ceva, nu ai picioare urâte, sunt așa doar în capul tau, nu ești grasă sau dacă ești se vedea mai abitir asta prin blugi, nu există că ești neepilată, asta se întâmpla în secolul trecut, acum ai atâtea instrumente care te ajută la epilat încît durează toata treaba maxim 3 minute.

Continue reading Pledoarie pentru rochie

Bicla mea arată chic

Ieri am meșterit la o hăinuță frumoasă pentru coșul de la bicicletă. Imediat ce am legat-o cu fundițe de ghidon a început ploaia. Ăsta-i semn de înavuțire, cred. Sper, de fapt!

Într-o zi am să vă învăț cum se face, deocamdată eu îs invățăcelul. Dar mi-a ieșit foarte frumos și cred eu că-mi va fi și utilă. De fiecare dată când mergeam cu bicicleta și avean ceva în coș zdrăngănea de numa. Acum tot ce-i acolo, fie că-i o umbrela sau un aparat foto,  stă pe moale și nu zdrăngăne de fel.

Continue reading Bicla mea arată chic

Pentru că putem

Am vrut să vă zic apocalipsă plăcută, dar și sub forma de glumă sună cam sinistru.

Așa că mai bine tac și azi pentru că săptămâna viitoare vă voi invita, ruga, convinge, obliga, și ce mai vreți voi să vă fac pentru a participa la cel mai frumos eveniment pentru fete, ce va avea loc duminica viitoare pe străzile Bucureștiului. Nu spun mai multe, doar atât: în 29 mai după amiază păstrează-ți liber în program. 🙂

Primăvara Biotissima

Acum, că iarna și-a dezbrăcat și ultimul cojoc, mă bucur cât pot de primăvară. În cinstea ei am plantat anul ăsta în curte o magnolie. Sigur, mai are mult până să ne facă și flori, dar numai gândul că va mirosi a magnolie în jurul casei fie și peste doi trei ani,  îmi dă un alt suflu. De primavară. Bine, la asta a ajutat mult și faptul că, de ceva timp, am urcat hainele de iarnă în pod, am redecoperit garderoba de vară și pentru ca totul să fie perfect, am început de curând să folosesc produsele cosmetice organice BIOTISSIMA, 100 % BIO, din materii prime naturale certificate ca origine, fără coloranţi, parfumanţi sau conservanţi, produse  lansate de curând în România de Life Care și pe care am șansa să le folosesc exact la începutul acesta de primăvară.

M-am obișnuit cu un ritual de care sper să nu mai scap. 🙂 Dimineața, înainte de orice, îmi spăl fața cu loțiunea de curățare Bio cu Aloe Vera BIOTISSIMA. Îmi curăță fața delicat, ajută la prevenirea apariției ridurilor și lasă pielea curată, proaspătă și mătăsoasă. După asta sunt gata pentru a aplica serul antirid BIO pentru ochi Biotissima care-mi pregătește pielea din jurul ochilor să reziste stresului de peste zi. Și rezistă. Pielea zic. Efectul serului este imediat și uneori după ce-mi pun și cremă hidratantă BIO de zi Biotissima, de la care mă aștept să-mi ajute la refacerea aspectului întinerit şi sănatos al tenului, nu mai am nevoie de machiaj. Uneori am zis.

Eh, și după tot ritualul acesta ies afară cu cafeaua mea cu lapte în mână, mă așez la masă și măsor cu privirea toate plantele din mini-grădina mea din curte. Unele-s mai înflorite decât ieri, alte-s abia mai verzi și mă gândesc că și ele la fel ca noi femeile se îngrijesc care mai de care de frumusețea lor. Bine, uneori atunci când suntem norocoase, tot ele se îngrijesc și de frumusețea noastră, așa cum fac cele de liliac, cimbru şi salvie, prezente in componența cosmeticelor Biotissima. 🙂 Contemplarea naturii nu ține mai mult de jumătate de oră, pentru ca job-ul, chiar dacă-i acasă, nu mă lasă să lenevesc la soare.

Continue reading Primăvara Biotissima

Femeile… tot femei

Pune două femei să construiască ceva împreună și nu vei obține nimic, pune aceleași două femei să strice ceva împreună  și vei obține același nimic. Treaba asta nu va mai fi valabilă daca ai la îndemână trei femei. Două vor fi ocupate cu cearta sau bârfa, dupa caz, și cea de-a treia, nefiind băgată în seamă de celeltate două va dori să se remarce și va face toată treaba. Cuvintele astea erau la mine-n draft, scrise cândva demult, le-am recitit azi și nu mi se par mai puțin adevărate, lăsând la o parte excepțiile, desigur.

Cum naiba le-am găsit eu chiar de ziua femeii, nu-mi explic, dar am zis că-i mai bine să vi le spun azi, când doamnele sunt oarecum mai zen (e 8 martie, primim flori, suntem felicitate…) și nu mă vor certa prea tare.  Pentru domni nu-mi fac griji, s-ar putea ca unii să mă contrazică (de complezență, clar) dar majoritatea vor fi de acord cu mine, femeile luate câte două în afară de bârfă sau ceartă nu-s în stare să lege nimic. Pentru că sunt invidioase, rele, mândre (da, cum să nu), pentru că fiecare dintre noi chiar dacă admite că cealaltă e mai frumoasă (de exemplu) își va spune în sinea ei (dar eu sunt mai deșteaptă). Dacă cealaltă e deșteaptă și frumoasă femeia care o va privi va spune (da, dar ea e singură, nu degeaba a părăsit-o ăla). Până și celor tinere le găsim defecte ( nu au minte, sunt ușuratice, ehe ce cuminți am fost noi) de parcă asta ar fi o virtute. 

Desigur, și viceversa e valabilă, tânăra se va uita la o babă aflată într-o mașină cum ea nici nu visează și va spune: Ce folos dacă-i deja bătrână?  Aș putea să dau și exemple concrete, aș putea să spun nume, dar voi oricum nu le cunoașteți și până la urmă sunt toate femei, aceleași femei pline de merite, profesoare, asistente sau bone, care se trezesc dimineața cu voi în gând, care vă pregătesc cămașa și micul dejun dintr-o suflare. Aceleași femei care vă îngrijesc copiii, care merg la slujbe la fel de solicitante ca și voi, dar care după serviciu fac cumpărăturile, ajung acasă și în loc de odihnă încep un nou serviciu, de data asta voluntar, pentru că așa suntem noi, femeile, iubim. Iubim familia mai mult decât orice. Nu concepem ca celor dragi nouă să nu le meargă bine și atât cât stă în puterea noastră  (știți că puterea noastra e mare, așa-i?) vom face imposibilul pentru voi. Bune și rele în același timp doar femeile pot fi.

Continue reading Femeile… tot femei

Bună! Ce faci?

A fost cel mai frumos 1 Martie din câte au existat. Aș vrea să-i mulțumesc într-un fel Cristinei Bazavan, despre care știam că-i super-woman, dar când deja ai o impresie la superlativ despre cineva, mai departe de asta nu-ți găsești cuvinte, așa că-i spun simplu: Mulțumesc, Cristina!

Am văzut alături de alte 49 de bloggerite (aveți poze mai jos) un film românesc despre care se va vorbi mult. O comedie romantică extrem de reușită, în care actorii se poartă natural.

Dar suprizele au fost departe de a se fi terminat. Imediat dupa film în fața noastră și-au facut apariția în carne și oase, două dintre actrițele pe care tocmai le admirasem pe ecran. Dana Voicu si Ana Popescu. Frumoase și talentate, ne-au povestit cum au decurs filmarile, cât de greu (sau nu) le-a fost să-și joace rolurile perfect, cum se recunoaște o camașă de barbat însurat, cât de ușor au trecut de la relația profesor (Dana)- elev (Ana), la cea de șefă (Dana) și subaltern (Ana), și multe, multe lucruri interesante de la filmari.

Continue reading Bună! Ce faci?

Unde nu-i cap, vai de picioare

Maricica s-a hotărât să nu se mai întoarcă acasă. Îi părea rău doar de băiețelul ei de 4 ani, dar nu avea încotro, așa credea. Se săturase de bărbatul ei bețiv și gelos, dar și de cea care-i dăduse viața, o cotoroanță de femeie, pe care n-o mai considera mamă încă de pe la 10 ani.

Într-un fel îi părea rău și de bărbatul ei, care așa bețiv și gelos cum era (fie vorba între noi, la partea cu gelozia avea omul dreptate), aducea bani acasă și o suporta pe hoașca de soacră-sa. Oare ce-o să-i pățeasă lui pielea acum singur cu ea și cu copilul? Dar Maricica nu voia să se lase pradă sentimentelor acestea contradictorii care o încercau.

Se hotărâse să rămână la Mircea, colegul ei de muncă care îi promisese că o face doamnă dacă se leapădă de soț și copil. Merita și ea o viață mai bună, că așa îi citise ei în palmă o babă în tinerețe, că va lua bărbat cu carte. Mircea era inginer și mai era și chipes bată-l norocul. Dacă ar fi lăsat-o să ia copilul, Maricica ar fi fost pe deplin mulțumită. Dar chiar și așa,  femeia se gândea numai la binele pe care îl avea în față. Copilul va crește și singur, că nici până acum nu se omorâse ea cu educația lui, mai mult mama ei se interesase ca el să aibă mâncare și hăinuțe, furând bani din buzunarele bărbatului Maricicăi, când acesta se întorcea rupt de beat de la vreo cârciumă nenorocită.

Continue reading Unde nu-i cap, vai de picioare

M-am hotărât să port inel

Fetele au dragostea oarbă, cum oarbă este întâia fugă a mânjilor. Şi cum din această primă avântare a inimii poţi risipi totul sau poţi zdruncina pentru totdeauna stâlpii iubirilor viitoare, trebuie să ne tratăm iubirile cu mare grijă, astfel încât odată terminate, căci da, şi  iubirile se termină, să nu rămână în urma lor ruini pe care nu se mai poate clădi nimic.

Pentru ca fetele să aibă un ajutor în sensul acesta, a aparut contracepţia. În ultimul timp metodele de contracepţie sunt din ce în ce mai ingenioase, iar eu, deşi recunosc că nu eram la curent cu ultimele noutăţi, după ce m-aţi tocat mărunt la cap cu puterile miraculoase ale micuţului inel  contraceptiv,  m-am documentat şi vă pot vorbi acum despre acest subiect, aproape ca un om mare. 😀

Am aflat că inelul acesta mic de 5.4mm, Nuvaring, locuieşte cu voia noastră în vagin trei săptămâni din lună, stă acolo într-o poziţie comodă şi pentru noi şi pentru el, se introduce la fel de uşor ca un tampon şi îşi face treaba cu o eficacitate de 99%, iar dacă ţi-e frică să nu cumva să ajungă în alte părţi ale corpului tău, ei bine, află că cervixul are mai puţin de 1mm diametrul, deci deschiderea e mult prea mică pentru a lăsa inelul să treacă.

Continue reading M-am hotărât să port inel

Mami, trebuie să mă vopsesc

Ce ţi-e şi cu părul ăsta. Ţi-l dă mama natură creţ, tu eşti nemulţumită că îl vroiai drept. Dacă ai avut noroc şi părul îţi stă drept şi mai e şi bogat, tu îţi iei cele mai performante bigudiuri şi ti-l faci creţofolin. Dacă eşti blondă şi diafană, sigur ai fi vrut părul negru sau măcar roşcat, pe când toate brunetele posibile se visează blonde îmbracate în alb. Life sucks, I know!

M-am născut cu un păr castaniu, culoare extrem de la modă acum vreo doi ani. Din păcate atunci eu aveam părul vopsit, deci nu m-a ajutat deloc faptul că pe dedesubt eram la modă. Chestia asta cu vopsitul am început-o în primul an de facultate. Ţin minte că mi-am făcut rezervare la coaforul hotelului Dorobanţi (mama unei colege de facultate era coafeză acolo, nu vă imaginaţi că ştiam eu de Dorabanţi) cu gândul de a mă tunde şi vopsi. Exista un singur impediment, tata îmi spusese că n-am voie să mă vopsesc, cât timp mai vreau să vin acasă. A mai zis ăsta bătrân al meu că dacă mă mărit şi soţul meu e de acord să mă fac şi albă în cap atunci el n-o să mai aibă nimic împotrivă, dar până atunci: “Uite, tată, ce păr frumos castaniu ai, nu se cade să-l vopseşti!”

Aşa stând lucrurile, înainte de a merge la coafor îl sun pe tata şi îi spun:”Bate-mă, omoară-mă, m-am vopsit şi-mi stă super.” Voiam să văd care-i reacţia lui şi mă aşteptam să mă facă cu ou şi cu oţet, dar taţii de fete nu sunt aşa. E numai gura de ei. Al meu, când a auzit că m-am vopsit deja, deci faptul era consumat, mi-a zis: “Să-ţi fie de bine, când vii acasă să te vedem şi noi?” Vă daţi seama cu ce inimă usoară m-am dus eu la coafor ştiind că am binecuvântarea tatălui. 🙂 Şi da, mi-a ieşit chiar super noua freză. Atunci.

Continue reading Mami, trebuie să mă vopsesc

Avon Connects – lansare originală

Să ridice primul mâna cel care n-a folosit măcar o dată în viaţă un produs Avon. Săpun, şampon, chiar şi-o perie de păr, să nu mai vorbim despre pudre, rujuri, etc.,  au trecut fără doar şi poate şi prin baia ta. Pentru că asta nu mai era de ajuns şi pentru că noi femeile vrem tot timpul ceva mai mult, Avon a lansat zilele trecute, într-un mod cât se poate de original, noul site pentru femei Avon Connects:


Jur că şi eu ştiu melodia şi mi-ar fi plăcut să fiu prin zonă la timpul respectiv. 🙂