Am bicicleta mea?!

Voi ştiţi că îmi plac bicicletele, şi dacă nu ştiţi, aflaţi acum. Hotcity împreună cu MBike organizează un concurs care are drept premiu, cum altfel, o bicicletă. De fată. Frumoasă, frumoasă. Nu fata, bicicleta.

Pentru a putea participa, trebuie să scrii un articol, în care să povesteşti ce aventuri ai avut sau vrei să ai cu bicicleta cea noua, şi să-l trimiti la redactie@hotcity.ro. Câştiga povestea cu cele mai multe vizualizări.

Acum ceva timp am avut şi eu, ca toata lumea,  o aventură demnă de povestit, cu bicicleta, pe care am scris-o pentru concurs aici. Vai, ce-am mai pătimit atunci…

Continue reading Am bicicleta mea?!

Fetelor, mergem la film?

Joi. Care mai doreste care mai pofteste….

Hotcity organizeaza Be an all inclusive VIP for one night pentru fete destepte si vorbarete.  Vrei sa vii si tu? Nu trebuie decat sa scrii pe blog o recenzie de film asa cum vrei tu si apoi sa le instiintezi pe fetele de la hotcity ca vrei sa vii (lasi acolo un comentariu cu link catre articolul tau).

Pentru ca am plans si am pile,  eu am primit o invitatie si mi-ar face mare placere sa ne intalnim acolo. Uite cine mai vine. Ne vedem la 7, servim o maslina, vorbim, ne hlizim iar de la 8  incepe filmul. Seara, da?

Continue reading Fetelor, mergem la film?

Discuţie între fete

Ei da, sigur nu veţi fi uimiţi să aflaţi că fetele nu discută doar despre bărbaţi şi copii, ci şi despre cumpărături de  haine (shopping, pentru cunoscători). Pana acum shopping pe mess nu mai facusem dar se vede treaba ca niciodata nu e prea târziu. Ia luaţi şi cititi o discutie un pic mai neconventionala despre shopping, discutie avuta pe mess, cu una din prietenele mele, zilele trecute:

ioana: Buna, ai reusit ieri sa dai comanda la Quelle?
nina: Din pacate nu, sunt plecata la tara si am doar telefonul la mine.
ioana: nasol, adică misto! cât stai acolo?
nina: am de gand sa stau o saptamana. Am sa te rog pe tine sa dai comanda pentru amandoua.
ioana: Eu???  Pai eu n-am dat in viata mea o comanda direct din site.
nina: e simplu, te ajut eu, ai intrat?
ioana: www.quelle.ro, am intrat                                                                                                                                                                        nina: sa le luam pe rand, tu vrei ceva de la lichidare de stoc?
ioana: as fi vrut o figurina pentru iaz, dar inca nu mi-au retrocedat astia iazul 😀
nina: ok, atunci mergi la noutati si pune in cos pentru mine o masuta pentru pat
ioana: apas pe adauga in cos si apoi continui cumparaturile? cand iti vine masuta asta pentru pat pot dormi la tine in calitate de musafir o perioada de timp? hihihi
nina: exact, hai ca inveti repede 🙂 cat despre vizita vedem, negociem…
nina: acum dute te rog la oferta promotionala si fa acelasi lucru cu costumul cu pantalon de 89.90, ai grija ca sunt mai multe, sa fie A90272275, ok?
ioana: moama, tu le stii pe dinafara? l-am gasit, pun unul pentru tine si unul pentru mine 😀
nina: nuuuuuuuuu 😀 , ia-ti altceva ca nu vreau sa avem costume la fel 🙁
ioana: bine, bine, am glumit
nina: 😀
ioana: eu imi iau costum cu fusta -Catalin Botezatu
nina: foarte misto, hai ai pus in cos?
ioana: am pus, am pus
nina: de la “pentru el” vrei ceva?
ioana: vreau o cravata, sa nu zica iubi ca nu-i iau iar nimic…
nina: ce bine de tine, al meu vrea pulover y.o.u., noroc ca-mi place si mie
nina: hai pune-l si pe asta
ioana: l-am pus, l-am gasit usor, ce misto ca-ti apar in stanga categorii, marci, tot ce-ti trebuie
nina: cravata ai pus-o?                                                                                                                                                                                        ioana: şit, am uitat
nina: vezi ca o regasesti usor in josul paginii la “ultima vizualizare”
ioana: you’re right, dear
nina: sa nu uiti te rog sa-mi pui doua esarfe pentru fete
nina: le gasesti la “lumea copiilor” categoria “moda pentru adolescenti”
ioana: le-am gasit, parca ziceai ca de data asta nu le mai ei lor nimic
nina: n-am scapat, oricum le iau doar esarfe si atat
nina: data viitoare vom lua cate ceva pentru Craciun
ioana: aha, te-ai uitat si tu la “mirajul craciunului”?
nina: dap
nina: tu mai iei altceva?
ioana: nu stiu sigur
ioana: ma mai uit un pic la
nina: la ce?
ioana: la un ondulator cu aer cald
nina: pai tu ai parul scurt
ioana: hahahah, imi creste repede draga
nina: ok, vezi sa nu uiti sa dai finalizare la comanda
ioana: hahah, ar fi ceva, nu uit, cum sa uit?
nina: daca intampini probleme vezi ca ai toate datele ajutatoare undeva in dreapat jos, ok?
nina: hai ca imi moare bateria la telefon si trebuie sa-l reincarc
ioana: ok, hai distractie placuta
ioana: daca ai uitat ceva, ma suni si-mi zici
nina: ok, multumesc mult!
ioana: n-ai de ce
nina: pupici
ioana: papapapaa

Îmi pare rău că nu puteţi vedea toate emoticoanele din discuţie. 🙂

Continue reading Discuţie între fete

Lasă bre că merge aşa…

Merge, merge, da’ nu prea…

Multă vreme am ezitat să-mi fac blog, pentru că aveam impresia că treaba asta costă bani. Mai aveam impresia că trebuie să cer permisiunea cuiva pentru a posta articole, ceva  complicat oricum. Eu vroiam să scriu de plăcere, din când în când, fără să trebuiască să dau socoteală nimanui şi dacă se poate, măcar la început, fără să plătesc nimic.

Într-o zi  i-am spus soţului despre asta şi el m-a adus cu picioarele pe pământ, spunandu-mi că dacă vreau, în cinci minute maxim, el îmi arată cum să-mi fac blog  gratuit. Bineînţeles că nu l-am crezut, mai ales că  atunci când el zice  cinci minute înseamnă, de obicei, câteva ore. 😀

Ei bine de data asta chiar a avut dreptate şi aşa a fost. Am intrat pe wordpress.com (puteam alege foarte bine  blogger.com), ambele platforme oferă atât nume de domeniu cât şi hosting gratuit ), mi-am ales un domeniu liber şi o temă  din cele câteva sute puse la dispoziţie şi gata. Puteam începe să scriu. Am învăţat repede cam ce e de făcut pentru a administra, din punct de vedere al utilizatorului, platforma. Asta a fost tot.  A mers treaba excelent câteva luni bune, mi-am făcut damblaua cu scrisul, plus că mi-am făcut o mulţime de prieteni.

Continue reading Lasă bre că merge aşa…

Concurs în școala fetelor

Emilia Nicolaescu e profesoară de matematică/informatică și dirigintă la clasa a opta C. Cum era de așteptat, elevii ei sunt cei mai buni matematicieni din școală. N-au fost așa mereu, însă Emilia știe să lucreze cu ei și de-a lungul anilor a știut să-i motiveze și să le stârnească interesul pentru materie și nu numai.

Dacă la început, când copiii erau în clasa a cincea, organiza cu ei întreceri,  la care cei mai buni, primeau cadouri fructe și bomboane, pe măsură ce copiii au crescut, premiile s-au transformat în pixuri, stilouri și chiar căști pentru calculator. Nu era mare lucru, dar copiii erau încântați de temele pentru concursuri și le rezolvau cu mare plăcere. Până și cei mai năzdrăvani, care la început încercau să se evidențieze prin tot felul de teribilisme, ajunseseră ca atunci când e vorba de lucruri serioase, să fie serioși.  În plus, le era dragă profesoara și nu i-ar fi ieșit din cuvânt pentru nimic în lume, decât atunci când aceasta intenționat le spunea ceva greșit și aștepta de la ei să fie contrazisă.  Atunci ar fi fost bine să nu spună ca ea, dacă țineau să-și păstreze statutul de elevi “sclipitori”.

De data asta, doamna Nicolaescu avea pentru elevii săi o surpriză de proporții. Primise, prin intermediul AMD, trei procesoare de ultimă generație, pe care să le ofere ca premiu.  Se gândea să organizeze un concurs mai special și nu știa încă ce să facă. Ar fi vrut ca de data asta să antreneze în competiție și elevi din celelalte clase a opta și se gândea la un subiect interesant de concurs, nu neapărat de matematică. Pâna la urmă l-a găsit: Continue reading Concurs în școala fetelor

Mă joc în grădina din vis

De ani de zile visez din când în când o grădină frumoasă. Ce spun eu frumoasă, e un fel de rai. De cele mai multe ori, acolo nu sunt singură, am cu mine prieteni, persoane din familie și uneori necunoscuți. Necunoscuți la început, pentru că pe măsură ce trece timpul (din vis) toți necunoscuții îmi devin parteneri de joc.

Jocul diferă de fiecare dată și pe măsura ce am crescut, a devenit mai complicat. Mai compicat și mai palpitant. Mai complicat și mai interesant.

Nici grădina nu-i mereu aceiași, sau nu-i în același anotimp, sau nu-i în același loc. Dar e gradină. Indiferent că-i uneori plină de păsări, alteori plină de case, întotdeauna știu că-i o grădina. O grădină de vis, din vis.

Continue reading Mă joc în grădina din vis

Ţinuta mea de azi

M-am trezit devreme şi cu ochii închişi mi-am căutat papucii de casă. Pe primul l-am identificat uşor, pe ce-l de-al doilea îl caut încă. Am pornit aşa cu picioarele târşindu-mi pe pardoseală, unul încălţat şi celălalt gol. Baia mi s-a părut mai departe decât de obicei, dar apa rece m-a readus parţial la viaţă, până într-acolo încât am deschis ochii. Încet încet, ca în fiecare dimineaţă, la fel ca alte câteva milioane de femei, în capul meu îşi făcea loc eterna întrebare: “azi cu ce să mă îmbrac?”

Dacă de obicei n-am o idee prea clară despre ce vreau să îmbrac până  în clipa în care deschid şifonierul cu imbrăcaminte, azi, fiind o zi specială, la care mă gândisem mult (deh, nu împlineşti în fiecare zi 37 de ani) ştiam exact ce voi îmbrăca. Ceva lejer în care să mă simt bine, ceva ce mă avantajează ca de, baba nu mai e ca la 20 de ani  cu pătrăţele pe abdomen, ceva de calitate (cum altfel?) şi ceva ce am deja, că doar nu mă duceam atunci dimineaţa la cumpărături pentru o ţinută nouă. 

Ca sa fie totul gata azi, m-am ocupat din timp şi mi-am comandat tot ce-am avut nevoie de pe net, că nu ţin neapărat să pierd timpul prin magazine şi să probez lucruri pe care mai apoi să le cumpar pentru că mi-e ruşine de vânzătoare, să plec fară nimic dupa ce le-am întors magazinul cu fundul în sus. . Mai bine le probez la mine acasă şi ce îmi vine bine, opresc, ce nu, returnez fără remuşcări, căci aşa e înţelegerea. Eu îmi aleg ce vreau online, ei îmi trimit totul acasă. La primire plătesc tot. Probez, răs-probez şi am termen 14 zile lucrătoare să returnez ce nu mai vreau, fără nicio penalizare şi fără a fi nevoită sa invoc un motiv. Pur şi simplu le retunez şi exact la fel mi se returneaza şi mie banii. Mi se pare super ok şi fac asta de ani buni.

Continue reading Ţinuta mea de azi

Mai în glumă mai în serios, ne jucăm?

La noi în casă se joaca Wii. La greu. Am o cutie din aia mare de la Ikeea plina cu DVD-uri cu jocuri. N-am mai jucat ceva pe computer de nu mai ştiu când. Pentru ca Wii-ul are doar două telecomenzi şi noi suntem mai mulţi, ne-am gândit să găsin o alternativa la el, mai ales că vine iarna şi serile sunt lungi şi geroase.

Acum o săptămână am fost în vizită la nişte prieteni, care tocmai îşi luaseră un joc pentru calculator. Nu mai reţin cu ce era dar am sesizat că oamenii aia de pe ecran, nu se mişcau în reluare, ca la orice joc pe computer  pe care eu îl ştiam. Imaginea era incredibilă şi totul părea real. Cam aşa: 

Continue reading Mai în glumă mai în serios, ne jucăm?

Ce să găsesc în plus?

Acum trei ani ne-am luat maşină. Am scormonit atunci pe toate site-urile producătorilor, de  aproape că le puteam face recenzii. După o căutare asiduă, câteva test drive-uri şi o analiză atentă de buget, ne-am hotarat şi-am luat-o.  Să ne fie de bine, o folosim sănătoşi de atunci şi deocamdată ne ajunge.

Ideea e, că n-am mai intrat pe site-uri cu maşini de câţiva ani şi de accea n-aş putea să spun exact, aşa din câteva priviri, cam ce aş vrea să văd pe site-ul Toyota. Din câte am observat, cred că de puţine ori mi-a fost dat să văd o pagină de web aşa de aerisită şi cu informaţii mai fix pe ce caută omul doritor de maşină nouă şi fiabilă. 😀

Am vrut să spun că nu se gasesc pe site preţurile la revizii, dar le-am gasit în mai puţin de 5 secunde, deci nu se poate zice că nu sunt.

Continue reading Ce să găsesc în plus?

Am un nou job

Nu, nu mi-am dat demisia de la jobul actual, doar că mi-am mai luat unu, pe perioadă determinată. 😀

De câteva zile mă tot  gândesc dacă şi cum o să mă descurc. M-am lăudat că pot să fac lucrul ăsta şi aşa e când te ia gura pe dinainte şi vrei să impresionezi cu orice preţ. Ei, uite că mi-a reuşit partea cu angajarea, însă greul abia acum începe.

Am obţinut jobul de manager de proiect la magazinul  online Azerty. Cel mai nasol e că nu-i pot ţine minte numele şi ori îl schimb în detoateit.ro (ceea ce tre’ să recunosc că-i aproape imposibil) ori explic undeva ce înseamna, îi fac o poveste, spun  de la ce vine sau ce a fost în capul ălora care au ales numele acesta, pentru domeniu în România. Eu am învaţat aşa: ca lumea să-şi amintească de tine, e foarte important să ai un nume uşor de ţinut minte. Azerty. Aţi retinut? Stiaţi de ei? Ei bine veţi şti de azi.

Continue reading Am un nou job