Category: ale mele

E din nou miercuri

si lucrurile sunt mai incurcate ca niciodata.

In plus, mi-am scapat pe gresia din baie, cu geamul in jos,  frumosul meu cea Atlantic si ….n-a patit nimic la geam, nici macar o zgarietura. In schimb i s-au dezlipit doua chestii mici din dreptul orelor 6 si 7, asa ca tot trebuie sa merg cu el la ceasornicarie.  Deh, prostia se plateste.

Azi fac doua costumase de spiridusi, le-am inceput aseara tarziu (dupa lucru) si va trebui sa le termin azi printre picaturi, pentru ca spiridusii nu au timp de pierdut. Sunt pentru doua fetite de 3 ani si e mai mare dragul sa lucrez la ele.

Fetele au spectacol cu dansurile vineri, sunt super entuziasmate pentru ca spre deosebire de alte spectacole la acesta danseaza street dance si o fac pentru niste copii cu dizabilitati. Imediat dupa spectacol vom pleca la tara sa-l taiem pe Ghita. Abia astept sa-i vad pe ai mei!

Continue reading E din nou miercuri

N-am avut net

Pentru prima dată de când am cam rărit-o cu scrisul pe blog, am o super-scuză: n-am avut net. Şi ca să fiu sinceră până la capăt, trebuie să spun că n-am avut net la laptopul meu. Că vizavi de el era laptopul domnului Costea plin de net, că aveam calculatorul din birou cu mega-net, că-n casă zac vreo trei tablete toate conectate non-stop,  asta nu vă mai spun, scuza mea e că n-am avut net și basta.

În rest toate sunt cum le știți, azi e bazarul de Crăciun la liceul Waldorf, noi nu ajungem din două motive, primul e că avem de lucru și când se termină programul nostru, bazarul se va fi terminat de mult, iar al doilea motiv e că fetele sunt mari și cică e jenant să apară părinții elevilor de liceu la bazar. 🙁

So, de data asta suntem într-o situație de tip win-win, nici noi nu ne simțim vinovați, nici fetele jenate. Dacă e să vorbim cinstit, nici mie în clasa a IX-a nu mi-ar fi plăcut să vină mama la o chestie de genul ăsta, dar aș fi vrut să-mi dea mie ceva banuți să cumpăr de la bazar tot felul de prostioare. Oh, wait, mi-au spus fetele că bugetul minim cu care pleacă de acasă nu poate fi mai mic de 50 lei de fiecare. Nu m-am lăsat ușor, până la urmă s-a negociat la sânge și vor avea 50 de lei. Amândouă. Împreună.

Continue reading N-am avut net

Reorganizarea

organizare_internaDe undeva trebuia să începem şi am ales să începem cu noi.

Ca tot românul care mai are încă o fărâmă de minte şi înţelege că până nu ne schimbăm noi, nu se va schimba nici ţara, am început săptămâna asta reorganizarea. Bine, abia facem un plan pe care sperăm să-l lansăm în beta de la 1 decembrie, să-i rezolvăm neregulile până la sfârșitul anului și să-l aplicăm 100% de la întâi ianuarie, pentru că, nu-i așa, începuturile de an sunt numai bune pentru schimbări.

Dar important e că lucrurile s-au pornit, știm clar de unde plecăm și unde vrem să ajungem. După părerea mea asta e lucrul cel mai greu de stabilit, deși n-ai zice asta la prima vedere.

Continue reading Reorganizarea

Astept sarbatorile ca pe ceva….

E clar, nu avem nicio șansă, ziua începe în atelier și se termină în atelier. Comenzile sunt din ce în ce mai multe și mai mari, iar noi suntem aceiași. E drept cu echipa un pic mărită, dar nu cu o productivitate mult mai mare. Nu mai există profesioniști, sau dacă există sunt bine ancorați undeva și n-ar pleca decât pentru oferte foarte avantajoase pe care noi, deocamdată, nu le putem oferi. Așa că tragem ca nebunii. La sfârșitul lunii ne ia cu plâns, dar asta-i viața, mergem înainte. E cam mult timp de când treburile merg așa, asta-i minunatul mediu de afaceri al firmelor mici de la noi, mai exact al producătorilor mici.

Singura gură de oxigen pe care o așteptăm în următoarele două luni, e perioada sărbătorilor. Știți voi, acele zece zile în care nu lucrăm, ne plimbăm, mâncăm, ne costumăm casa frumos și așteptăm un moș cu barba lungă să ne pună sub brad cadourile cumpărate de noi. Pentru noi. Copiilor nu știu cine le aduce cadourile, acelea s-ar putea să fie chiar din partea moșului. 😀

Știu că abia a trecut octombrie și țara așteaptă un nou președinte (ca și cum asta ar schimba oamenii și i-ar face mai cinstiți, mai conștiincioși, mai conștienți că de la ei pornește totul), dar magazinele s-au umplut de decorațiuni de Crăciun și eu vreau să vină sărbătorile.

Continue reading Astept sarbatorile ca pe ceva….

Am draci

Ieri a fost una dintre cele mai urâte zile din 2014, și simt că mi s-au adunat frustrări grămadă, iar astea (frustrările) sunt chestii de care eu nici măcar nu bănuiam că există cu adevărat.

E un moment din acela în care îmi doresc să fi scris aici incognito, știută doar de mine și-atât. M-am gândit chiar și la ce nume mi-ar fi plăcut să am, dar din cauza durerii de cap pe care am avut-o aseară l-am uitat. Mai bine.

Am ajuns la un fel de cap de linie, aproape că mă enervez din orice, că nu-mi mai găsesc momente pentru mine, că simt că nu-mi iese nimic, că se țin ghinioanele de mine scai. Slavă Domnului că stau încă bine cu sănătatea fizică, deși spatele meu i-ar rămâne veșnic recunoscător unui masaj ca la carte.

Continue reading Am draci

600

E sâmbătă dimineața și mă simt minunat. Afară e toamna care îmi place mie, copilele au cea mai frumoasă vârstă pe care și-o poate cineva dori (știu, voi v-ați opri la 25, dar dacă vă gândiți mai bine, îmi veți da dreptate, 15 este vârsta la care viața e aproape perfectă), conturile sunt goale pentru o vreme (și asta e bine, pentru ca nu mai am deloc grija banilor 😀 ), iar prăjiturile se pot face de-acum în cuptor fără ca cineva să se plângă de căldura emanată în casă, așa cum se întâmplă pe timpul verii.

Tot azi am observat și că toane.ro a strâns 600 de like-uri și asta e un lucru excelent pentru moralul meu, pentru că-mi dă motive să continui, și multumesc astfel fiecăruia dintre cei care au ajutat la formarea acestei rotunde cifre. Mai vorbim despre asta la 666 de like-uri.

Acum ceva vreme am auzit la radio o melodie care mi-a placut mult, dar habar nu aveam cine o cântă. Fără nicio legătură cu asta, am văzut că de ziua mea, respectiv 31 octombrie, la Sala Palatului are loc un concert Directia 5, formație pe care aș asculta-o la nesfârșit, indiferent de melodia pe care ei aleg s-o cânte. Vă dați seama că nu există cadou mai frumos pentru mine anul acesta decât bilete la concertul acesta. O să văd cum fac să primesc ceea ce-mi doresc, așa sunt scorpionii, fac ei cumva și se asigură că dorințele li se împlinesc. 😀

Continue reading 600

Punct si de la capat

După două săptămâni grele, foarte grele, poate cele mai grele din viaţa mea, lucrurile se aşează încet, încet şi viaţa reintră pe făgaşul ei, dacă nu normal, cel puţin obişnuit.

Nu spun că voi avea mai mult timp de acum încolo, nu, nici vorbă, dar parcă m-a apucat un dor de blog, de aş scrie şi numai liniuţe, doar ca să scriu ceva.

De când nu ne-am auzit a venit şi toamna. Şi voi, cei mai vechi pe aici, ştiţi bine că pentru mine toamna înseamnă viaţă. Dacă e să parafrazez postul acela din 2012, realitatea de azi este pe scurt aşa: Continue reading Punct si de la capat

Ultima zi de lucru

Astazi e prima zi, dupa mult , mult timp, în care mă trezesc fără probleme la 6 dimineața. Bine, cu ochii pe jumătate deschiși am văzut cum ceasul arăta 5,60, dar problemele mele cu ochii nu le disctăm acum. 😀

M-am bucurat, pentru că sufăr de oboseală cronică de ceva timp (a se citi trei ani) și mie îmi place mult să mă pot trezi dimineața cât mai devreme. Fără ceas. Ideal ar fi și fără vreo treabă care trebuie rezolvată la prima oră, dar n-am ajuns încă atât de zen.

Azi e ultima zi de lucru, dar nu-i o zi lejeră. Cine are zile lejere înainte de concediu merită un premiu pentru organizare din partea mea. Sorin al meu abia ieri și-a luat inima în dinți și i-a spus unui client, care voia urgent niște cămăși, că nu i le poate face decât atunci când revine din concediu. Aproape mi-am făcut cruce, el nu amână pe nimeni, niciodată.

Continue reading Ultima zi de lucru

Caut cazare

E prima seară dupa mult, mult timp, în care la ora asta sunt în vârful patului cu laptopul în brațe. Aseară, de exemplu am ieșit la zece jumatate din atelier, iar săptămâna trecută ne-a prins și două jumătate dimineața la lucru. Știu, nu-i normal, dar când veniturile mai multor oameni depind de tine și mai vrei și concediu în nici o săptămână, mai facem și chestii din astea, respetiv nu ne mai gândim deloc la sănătatea noastră, pentru că nu-i așa, avem 9 vieți. 🙁 Oricum, nu vă imaginați că am făcut cine știe ce efort, practic când n-am mai putut am mers la culcare. 😀

De vreo două săptămâni, în fiecare 5 minute libere pe care le am, caut pe net cazare pe litoralul românesc sau bulgaresc. Din cele 11 zile de concediu de vară vrem să petrecem 3-4 pe malul marii. Am nevoie de un apartament (pentru 4 persoane) și-o camera triplă în perioada 10-13 august. Poate să fie și-un apartament cu doua dormitoare și living, ar fi minunat și așa, am sta toți împreună.  Aș vrea să fie la o pensiune, mi-ar placea să aibă curte, să am și bucătarie (nu neaparat a mea, poate sa fie la comun), și să fie curat (foarte curat), cu mobila nouă, știți voi, fițe din astea de cartier. Glumesc, dar dacă tot stăm doar trei,patru nopți, măcar să fie super. Nu contează distanța până la plajă, nu contează stațiunea. Să fie România sau Bulgaria, mai departe nu ne ajunge motorina anul acesta. 😀

Am încercat cel puțin 30 de variante, pensiuni, vile, complexuri de apartamente, totul este ori prea scump, ori prea ocupat în perioada dorită de noi. Primesc zilnic cel puțin 4 raspunsuri de genul, nu avem nimic disponibil în perioada solicitată de dumeneavoastră, vă așteptăm în altă perioadă cu cea mai mare placere. Nu mai știu ce să fac, am ajuns să cred că ne vom duce pur și simplu într-o staține si vom căuta acolo, ca pe vremea în care telefoanele aveau firul răsucit și berea la halbă gust. Dacă aveți vreun pont, just let me know.

Continue reading Caut cazare