Author: Nina

Ce am invatat traind in Romania

Ce am învățat trăind în Romania?

Am să vă povestesc câte ceva și poate veți trage voi singuri concluziile și vă veți da seama ce-am învățat.

Era o dimineață frumoasă de iarnă și doi copii se uitau pe fereastra casei la fulgii mari de zăpadă ce se luptau să acopere asfaltul gri. În bătălia asta copiii țineau, evident, cu zăpada și cu armata ei numeroasă de fulgi. Sperau ca pe seară să iasă la joacă, să facă un ghețuș pe care să alunece cât mai mult cizmulițele lor noi. Să-și țină echilibru cu mâinile întinse în laterale ca niște aripi subțiri. Să simtă că plutesc pe gheață. Ce fericiți erau că în țara lor exista zăpada!

Altă dată, aceiași doi copii se uitau la bunica lor cum pe cotlonul din curte amesteca cu o lingură mare de lemn în magiunul de pe foc. Toată curtea mirosea a bine, a delicios chiar. Zahărul nu se găsea și bunica hotărâse să le facă  nepoților magiun din recolta celor trei pruni din curte. Știa ea că nepoților le place foarte mult să-și întindă pe pâinea proaspăt scoasă din cuptor, minunata pastă de fructe. Ce bine că bunica putea face minuni din mai nimic!

Continue reading Ce am invatat traind in Romania

Eu si Fares gandim cam la fel

Sau în același timp.

Ieri am avut 15 minute libere. Cum timpul liber e o sintagma pe care n-o mai recunosc ușor, m-am gândit că trebuie neapărat să fac ceva, așa că m-am apucat să meșteresc pentru Bazar. Da, chestia aia de la școala fetelor care se întâmplă azi și pentru care spuneam că n-am să fac nimic. 😀

Am urcat în pod și-am adus de acolo câteva globuri vechi dar încă intacte și  trei tricouri și mai vechi ca globurile. Am luat din garaj pistolul de lipit cu plastic și din atelier niște fundă, o foarfecă și câteva sfaturi.

Au ieșit șapte globuri minunate (cel puțin mie și celor din jur ne-au plăcut) pe care intenționez să le vând azi cu 2 lei bucata. Care mai dorește, care mai poftește!

Continue reading Eu si Fares gandim cam la fel

A venit Moș Nicolae

Nu vreți să știți cum l-au așteptat, deși știu bine cine e. Au încercat să mă tragă de limbă, să le dau un indiciu, au vrut chiar să mă șantajeze chiar, dar nu le-a mers. Nu numai că nu le-am spus, dar le-am și indus în eroare. Asta afost partea buna.

Partea mai puțin bună, pentru mine, nu pentru ele, a fost că tati s-a hotărât și m-a forțat și pe mine să fiu de acord, să le dăm cadourile pe care le luasem pentru Craciun, acum. 🙁 Ce mai vaiet, ce mai zbucium, nu m-am înțeles cu el. Le dăm și basta! Și uite așa, aseară târziu când s-au întors fetele de la dansuri, au găsit în cizme, pe lângă dulciuri și fructe au găsit două tablete: asta și asta.

Evident, copiii nu se așteptau la cadourile acestea. Nici nu știau dacă e adevărat și dacă au voie să le atingă. Asta la început, că în nici două minute erau pe ele, le desfăceau, le aprindeau (eu în locul lor aș fi căutat 10 minute butonul de start), își instalau conturile de google și cumparau instalatii de pe google play.

Continue reading A venit Moș Nicolae

Copiii vor plimbări în weekend

Pentru că la școala fetelor vineri e Bazarul și anul acesta vin și copii din alte Licee Waldorf din țară (s-ar putea ca asta să fie o tradiție de care eu aflu abia anul acesta), la noi va sosi joi Ioana, o fetiță din Sibiu si Bogdan, coleg cu ea. Mi se pare o chestie foarte faină asta cu cazarea copiilor din provincie la casele gazdelor din București, se leagă altfel prieteniile între copii. Ioana si Bogdan vor locui la noi până duminică așa că intenționăm să le arătăm un pic orașul și să-i facem să se bucure cât mai mult de vacanța la București.

Cum eu sunt neieșită din casă de vreo jumătate de an, am nevoie de ajutorul vostru să-mi recomandați ceva locuri frumoase de vizitat în Bucuresti in weekendul ce va veni. 

Ca să nu ziceți că vă rog chestii fără să vă povestesc ceva, ei bine anul ăsta la bazar am decis împreună cu fetele să facem… nimic. În fiecare an stăteam și vindeam chestii toată seara.  Ba lucruri făcute de noi în atelier, ba prăjituri… Mai țineți minte tartele de anul trecut? Acum e timpul să mai și cumpărăm. Vrem doar să ne plimbăm prin tot bazarul și să ne cumpărăm lucruri drăguțe pentru brad. Abia aștept!

Continue reading Copiii vor plimbări în weekend

Astept sarbatorile sa ma salveze

Am muncit anul acesta mai mult decât orice om normal la cap, care mai vrea să și trăiască, nu numai să se spetească. Practic, în afară de cele trei săptămâni de vacanță din vară, în fiecare zi lucrătoare (la noi si sâmbeletele se cheamă că-s lucrătoare) a acestui an am muncit minim 10 ore. Maxim ar fi 24 ore, dar astea n-au fost decât vreo 10 zile, așa că nu se pun.  Dacă mai adaug la socoteală și că nu-s fumătoare și nici măcar de pauzele de țigară nu m-am bucurat, mă ia durerea de cap.

Abia aștept vacanța de iarnă! Sper doar să avem una! Deocamdată am în plan  să închid ușa atelierului în 21 decembrie și s-o mai deschid în 7 ianuarie. Este, desigur, un vis frumos, dar sper din tot sufletul să fie și realizabil. Mai sunt până atunci 19 zile, dintre care 2 libere. Hai că mult a fost, puțin a rămas.

În timpul ăsta vreau ca în fiecare seară să văd filme despre sărbători. Să intru într-un fel în atmosferă.

Continue reading Astept sarbatorile sa ma salveze

Diferenta intre prieteni vechi si prieteni noi

N-am foarte mulți oameni pe care să-i pot numi din toată inima prieteni, dar sunt câțiva pe care mă bazez (sper că și ei fac la fel) și pe care nu i-aș schimba cu nimic.

Nu știu cum mi s-a dus gândul la asta (în ultimul timp am impresia că nu gândesc prea mult 😀 ), dar îmi puneam problema zilele astea la diferențele între prietenii vechi și prietenii noi, pentru că mie, practic, îmi sunt dragi toți la fel de mult. Și cum gândeam eu așa liniștită, îmi dau seama de o diferență majoră. Ce cunoaștere, ce pasiuni comune, ce suflete bune, etc. Nimic din toate astea nu contează când compari doi prieteni. Unul vechi și altul nou.

Cel mai important lucru, care ne leagă de prieteni mai mult decât orice  altceva, sunt amintirile comune. Dacă doi prieteni stau de vorbă și unul povestește ceva iar celălalt nu e în poveste, poate părea interesant la început, dar cu timpul, să depeni cu un prieten povești în care nu sunteți amândoi (sau măcar niște alți prieteni comuni, astea-s și mai mișto, dacă nu se pune problema de bârfă) devine neinteresant.

Continue reading Diferenta intre prieteni vechi si prieteni noi

Doua recomandari si-un pic de lauda

Ok, mai multă laudă, dar mai întâi recomandările. Sunt de ceva vreme ambasador de brand al colecției Strada Ficțiunii a Editurii All. Cred că deja știți asta, ați văzut probabil cu toții bannerul din dreapta. Ce nu știți voi încă e faptul că în urmă cu câteva luni am citit două cărți:

Chemarea Îngerului de Guillaume Musso, o carte extrem de bine vândută din colecția Strada Ficțiunii începe cu o ciocnire într-un aeroport între două persoane aparent fără nicio legătură care din greșeală își schimbă telefoanele între ele. Bine, eu de aici am luat-o un pic razna și am început să mă gândesc ce-aș face eu cu telefonul altcuiva, dacă m-am uita prin documente, prin pozele omului, etc. Voi ce ați face? Revenind la carte, oamenii ăștia doi nu pot face schimb de telefoane a doua zi, pentru că locuiesc la mii de km depărtare și de aici lucrurile se complică, nu vă povestesc.

A doua carte pe care am citit-o înainte de publicare este Urâții de Dorin Cozan. Ai, n-ai treabă, Cozan te invită la nuntă, apoi la înmormântare, apoi te duce pe după dealuri și numaidecât îți prezintă viața satului moldovenesc așa cum numai un moldovean sadea o poate face.

Continue reading Doua recomandari si-un pic de lauda

O zi în pijamale

Mi-am dorit de multă vreme să am o zi, una singură, în care să rămân în pijama de dimineață până seara. Să nu fie nevoie să ies din casă, deși mi-e dor de oameni de nu vă spun.

Ei bine, ziua asta minunată s-a întâmplat ieri, și cu tot regreul că nu m-a prins în pijamaua mea preferată, a fost o zi cum nu mai avusesem de mult. Și pentru că de zile grele ați tot auzit de la mine, aș vrea să văspun câteva cuvinte și despre o zi frumoasă și ușoară. Zi fără cumpărături, fără muncă, fără curățenie (ok, am strâns câteva lucruri, dar asta nu se pune), fără gătit (trăiască mama soacră care face totul ca la carte, ba ieri ne-a răsfășat și cu nucă cu zahăr ars. Ați trăit degeaba dacă n-ați mâncat așa ceva).

Era să zic și fără lecții, dar aici n-am avut încotro și-am lucrat cu fetele la un referat despre Leonardo da Vinci, am făcut planșe, ne-am documentat (știați că Leonardo a fost vegetarian?), am așezat în pagină, mai multe nu vă pot spune că miercuri e susținerea referatului și trebuie să păstrăm și ceva surprize pentru audiență.

Continue reading O zi în pijamale

Black friday și cadourile lui Moș Crăciun

Pentru că fetele au fost cuminți anul acesta, ne-am gândit că merită niște cadouri de la Moș un pic mai speciale, mai ales că ele nici nu mai sunt încântate de păpuși și trenulețe.

Cum bugetul maxim pentru cadourile astea este de vreo 2000 lei, vă dați seama că am tot verificat prețuirile de la magazinele de specialitate de vreo lună încoace și știu exact care sunt ofertele. Nu vreau să spun ce vrem să le luăm că poate citesc ele aici, dar din articol voi ar trebui să vă dați seama despre ce vorbesc. Telefoane au.

Cum spuneam, cunosc ofertele. Sunt foarte curioasă ce diferențe de preț voi vedea mâine. Dacă reducerea reala ar fi si de 100 lei/bucata, pentru mine ar fi excelent pentru că aș economisi 200 lei. Dacă ar fi și mai mare aș începe să cred în Black Friday, așa cu cred copiii în Moș Crăciun.

Continue reading Black friday și cadourile lui Moș Crăciun

Micul dejun

Azi m-am trezit cu multă energie. Mi-am făcut un coc în vârful capului și-am pus de cafea. Apoi mi-am pregătit micul dejun, fără să-mi fac prea multe griji pentru ce va urma. Sunt gata să sosească vreo trei zile grele de tot, se apropie livrarea unei comenzi mari (mai țineți minte acum vreo luna și jumătate vă spuneam că am semnat un contract mare, ei bine acum se livrează). Sunt zilele alea în care găsești defecte, repari, calci, împachetezi, ambalezi, etichetezi, hai că v-am năucit.

Cel puțin știu sigur că micul dejun l-am luat. În rest, noi să fim sănătoși!
Continue reading Micul dejun