8 lucruri pe care le poti face după ce împlinesti 18 ani

Copiii ăștia ai noștri cred că odată împlinită vârsta de 18 ani, lumea li se așterne la picioare. Și nu greșesc prea mult. Viața începe cu adevărat atunci și dacă nici măcar atunci nu credem că toate oportunitățo

Sunt multe chestii pe care cu adevărat le pot face doar după ce împlinesc vârsta asta, iar eu aș dori să enumăr azi câteva dintre ele, ca să ne fie clar. Nouă. Și lor.

  • Ai liber la călătorii. Nu-ți mai trebuie procură de la părinți sau tutori, nu mai e nevoie să fii însoțit de cineva în călătorie. Ai 18 ani, începând de acum poți chiar tu să fii persoana adultă care însoțește un copil. Ce ironie, ieri nu puteai să faci asta!
  • Îți poți face cel mai trăsnit tatuaj. De pe la 10 ani Sonia vrea un tatuaj. Și-a făcut în fiecare vară câte unul din cele nepermanente, am sperat să-i treacă, să uite, să nu mai vrea până la 18 ani. I-am spus că numai după vârsta asta răspunde ea pentru ce face și dacă ea, majoră, hotărăște că are nevoie de un tatuaj, asta e. Ce credeți? Pe 2 octombrie e ziua ei. Pe 3 are programare la tatuaj. Da, și Iulia.
  • Poți alege să conduci mașina. Bineînțeles că mai trebuie parcurși câțiva pași până acolo, nu iei pur și simplu mașina părinților și pleci cu ea. Ideea e că poți învăța și îți poți lua carnetul de conducere când vrei tu, de acum. Ideal ar fi, după sau cam în același timp, cu momentul în care îți cumperi și mașină. Nu luați în glumă chestia asta cu carnetul de conducere, fiți precauți, învățați și respectați regulile, viețile voastre și ale altora depind de asta.
  • Poți vedea orice film fără acordul părinților. Îmi amintesc de o discuție dintre copilele mele din ziua în care au împlinit 12 ani. Știți că există o mulțime de filme interzise copiilor sub 12 ani. Ei bine, ele în ziua aia își spuneau una alteia: îți dai seaa ce de filme putem să vedem noi de azi înainte? Uite că a venit momentul în care le puteți vedea pe toate.
  • Poți să donezi sânge. Ești major și sănătos? Nimic nu te împiedică să faci din când în când o faptă bună, iar cea mai la îndemână este asta cu donarea de sânge. Sentimentul acela că o parte din tine ajută la salvarea vieții altcuiva, e neprețuit. Do it!
  • Poți cumpăra și consuma alcool. Nu spune nimeni că trebuie să exagerați acum, dar un pahar de vin la o cină, sau o bere artizanală savurată cu prietenii seara la terasă sau într-un club (chiar, puteți intra legal în cluburi), vă poate da energia de a o lua a doua zi de la capăt cu viața de adult. Bineînțeles, nu faceți asta când a doua zi mergeți la școală! Sau când ați venit cu mașina.
  • Poți avea un card bancar adevărat. Știu există o mulțime de variante de carduri pentru copii, dar niciunul cu toate facilitățile pe care ți le oferă cardul tău de adult.
  • Poți merge la vot. Și chiar vei merge, pentru că generația noastră n-a făcut-o mult timp și am lăsat pe umerii voștri asta. E clar că nu aveți altă variantă, trebuie să vă alegeți lideri și să-i votați.

Continue reading 8 lucruri pe care le poti face după ce împlinesti 18 ani

Cum sa te pregatesti pentru un majorat reușit

Zilele astea îmi dau doctoratul în organizări petreceri de majorat. Ai zice că e greu de tot să găsești locația, să faci liste cu invitati, să comanzi torturi și alte chestii de importanță majoră, dar toate acestea pălesc în fața provocării iscate de întrebarea: eu cum mă îmbrac/încalț/coafez/ pentru majorat?

Așa că m-am hotărât să le iau pe rând și să nu aglomerez totul pe ultima sută de metri:

1. Coafură și machiaj. Ca să nu am și grija asta până în ultima clipă, le-am făcut fetelor programare la un salon în ziua majoratului, ca să rezolve dintr-un foc și părul și machiajul. Bineînțeles că avem și noi acasă tot felul de produse de machiaj, avem și pentru coafat tot felul de plăci, uscătoare de păr și chiar un ondulator de genul acesta care te lasă cu părul strălucitor și ondulat până să apuci să  calci o cămașă, și pe care eu sigur îl voi folosi în ziua cu pricina, pentru că-s prea stresată să pierd 2 ore la coafor atunci, dar trebuie să recunosc că pentru ele,  o programare făcută din timp la salon, îmi ia mie o mare greutate de pe umeri în ziua evenimentului, așa că le las pe mâna altora din punctul ăsta de vedere.

Continue reading Cum sa te pregatesti pentru un majorat reușit

Articol scurt, de weekend

E toamna aia de început, cu vreme mai mult caldă decât rece, cu fructe și legume proaspete pe toate drumurile, cu lene să strângi mobilierul de terasă, dar cu energie pentru prepararea prăjituilor.

E timpul noilor rezoluții, Sonia și Iulia au început clasa a XII-a, ca să vă dați seama de când scriu, citiți articolul acesta sau uitați-vă la pozele astea.

Săptămâna asta (ok, până la sfârșitul lunii), intenționez să scriu două articole legate de vârsta de 18 ani, care-i atât de frumoasă, dar și un prag în viața celor ce o împlinesc. Cred că vă vor plăcea chiar dacă nu mai sunteți la vârsta pragului ăstuia.

Continue reading Articol scurt, de weekend

StreetFood festival sau cum am facut Taco la mine acasa

Săptămâna trecută le-am promis fetelor că facem într-o seară paste. Pene colorate, că acestea le plac loc cel mai mult. Și când pastele erau deja în apa fierbinte, iar sosul lua miros de busuioc, sună la poartă un curier și-mi spune că am primit ceva perisabil și că ar fi bine să folosesc tot ce-am primit ACUM.

Pai am primit toate astea, cum ar fi sa beau eu toate berile alea Staropramen acum?

Continue reading StreetFood festival sau cum am facut Taco la mine acasa

5 lucruri din camera adolescentului la care acesta nu renunță

Am zugrăvit de curând camerele fetelor (adică fix weekendul trecut) și nu pot trece peste momentul acesta fără să punctez niște lucruri, care să rămână scrise undeva pentru multă vreme. Este vorba despre problemele pe care le-am avut cu ele la reamenajarea camerei, mai exact la ce păstrăm și ce aruncăm. Ce donăm și ce vindem. Poate și recondiționăm câte ceva…

Dacă le întrebi pe ele (fetele împlinesc 18 ani într-o lună) n-ar renunța la mai nimic. Numai că noi am insistat, și până la urmă le-am convins să doneze din hainele rămase mici sau pe care nu le mai poartă, să arunce pungile de pe la diverse chestii pe care le păstrau cu sfințenie, să se despartă de posterele cu artiștii preferați (mă rog, aici n-am reușit chiar 100%, dar o luăm ca pe un succes). Cu toate astea sunt câteva chestii de care nu au vrut să se despartă nicicum, niște lucruri pe care eu am o bănuială că mai toți adolescenții le apreciază (supra-apreciază, după părerea mea) și de care nu vor să se despartă, ba din contră, investesc în continuare, din banii lor de buzunar, în câteva din lucrurile acestea:

  1. Ursul mare de pluș pe care îl au din copilărie și care oricum stă singur și părăsit undeva într-un colț al camerei de câțiva ani. E drept el supraveghează tăcut totul, așa cum candid îmi explică Iulia, dar totuși, mai avem un pic și suntem majore…
  2. Nu le-am putut face să renunțe la rochiile cu care s-au îmbrăcat la carnavalul de acum câțiva ani de la școală. E drept că rochițele încă li se potrivesc și pot fi purtate și la alte evenimente, dar ocupă locul și le-aș fi vrut dispărute din șifonierele lor. Ele nu și nu, așa că am lăsat-o și eu moale. Să le păstreze până la momentul: Mami, trebuie să-mi cumpăr rochie pentru majoratul lui …(you name it). Și atunci vom face o înțelegere.
  3. Medaliile de tinichea câștigate la concursurile de dans sportiv cu vreo 6-7 ani în urmă, sunt agățate și acum care pe unde se poate, ba într-un colț de oglindă, ba de-o margine de pat. Deși dacă ar fi după mine, ele și-ar avea locul într-o cutie cu amintiri și încă aștept momentul să le fac să dispară. Deocamdată strălucesc glorioase.
  4. Cele ~ 100 de huse pentru telefonul mobil cu care și-au încărcat fiecare cel puțin câte un sertar al noptierei. M-au făcut cu capul la câți bani dau pe husele astea, nu trece săptămână fără ca măcar una din ele să nu apară cu câte o husă nouă, și asta n-ar fi nimic dacă acestea n-ar fi și din ce în ce mai ciudate. De la huse simple la unele în formă de înghețată sau mai știu eu ce, toate sunt la ele în sertare. Și da, au huse și de la telefoanele pe care le-au schimbat între timp.
  5. Pernuța norocoasă. Asa-i o poveste în sine, știm cu toții că visele sunt mai frumoase și noaptea nu poate fi un sfetnic bun decât atunci când dormi cu pernuța norocoasă alături. Bine, sper să nu citească aici, dar eu am schimbat perna aia de câteva ori de-a lungul timpului, ideea e să fie ele convinse că-i norocoasă, nu contează că e nouă sau veche.

Continue reading 5 lucruri din camera adolescentului la care acesta nu renunță

Cum sa bei cea mai bună cafea la birou

Nu-ș cum se face că toată lumea zilele astea vorbește de cafea. Până și copilul Sonia (care mai are 40 de zile si împlinește 18 ani), adoră cafeaua, dar numai la altcineva în cană. A încercat ea câteva variante prin diverse cafenele, dar nu a găsit varianta care să-i și placă. În fine, cafeaua e bucuria dimineților (mai ales a celor de luni) așa că aș vrea să enumăr câteva variante pentru a mă asigura că toată lumea își bea cafeaua preferată chiar și la birou. Sau mai ales la birou.

  • Cea mai  sigură variantă e aceea de a-ți face tu singur cafeaua acasă, exact așa cum îți place ție, bănuiesc că măcar acasă ți-ai creat toate condițiile pentru a bea the best of coffee for you. O torni într-un termos (sunt milioane de modele de astfel de termosuri, de unde trag concluzia că mai multă lume gândește ca mine, cea mai bună cafea e aia făcută acasă la tine), și-o ai cu tine de când ai ieșit pe ușă și până pleci de la birou, mă rog, când pleci ai doar termosul gol, dar e important să-l ai, mâine e o altă zi și chici ce, ai să vrei din nou cafea.
  • Pe vremea când mergeam eu la birou (nu că acum n-aș merge, dar nu prea îmi vine să zic asta atunci când fac fix 15 pași mici din casă până la firmă), aveam acolo o doamnă drăguță care pe lângă faptul că ne curăța birourile și avea grijă ca totul să strălucească de curățenie, ne făcea în fiecare dimineață o cafea super-bună, de mirosea bucătăria firmei zi de zi de mai mare dragul. So, să facă altcineva cafeaua pentru tine în fiecare zi de muncă nu-i rău deloc, ai scăpat de grija asta, dar trebuie să aștepți să ajungi la birou pentru a putea lua o gură de cafea.
  • Îți cumperi o cafea în drum spre serviciu. Dap, pe vremuri vedeam asta doar în filme, acum văd cum o mulțime de oameni din jurul meu o pun în practică, așa că varianta cu cafeaua cumpărată nu-i una rea.  Recunosc, mi-ar plăcea și mie să intru în fiecare dimineață  în cafeneaua preferată, să-mi iau din aerul acela parfumat energia pentru toată ziua de lucru ce urmează, chiar dacă varianta poate fi una costisitoare, mai ales dacă bei ca mine aproape 300  de cafea pe zi. Însă nu toți aveam cafeneaua asta în drum, așa că s-o lăsăm celor privileiați și să ne gândim la ală variantă.
  • Există desigur posibilitatea ca firma la care lucrezi să aibă un automat de cafea (nu din cele la care bagi bani ca să-ți obții cafeaua, alea intră la varianta de mai sus, ne cumpărăm cafeaua în fiecare dimineață). Mă refer la un aparat din acesta, la care apeși singur pe butoane și obții o cafea pe care n-ai cum să n-o iubești, mai ales că, dacă se termină, mai apeși o dată și-ți umpli iar cana. Bine, există o mulțime de variante de aparate de cafea, pentru toate buzunarele cum ar spune un prieten, e bine să știm că ele există și avem de unde alege. Eu aș opta pentru varianta asta la orice oră. Chiar dacă conducerea firmei în care aș lucra nu ar lua o inițiativă în acest sens, cred că într-un birou cu (să zicem) 15 oameni, am putea, practic, să punem fiecare cca. 200 lei o singură dată și am avea la serviciu un automat de cafea foarte bun, și-am bea zilnic o cafea caldă, cremoasă, aromată și exact așa cum ne-o dorim.

Continue reading Cum sa bei cea mai bună cafea la birou

Părinții mei nu s-au sacrificat pentru mine

Și nici eu nu mă sacrific pentru copiii mei! Mi-a fost întotdeauna milă de oamenii care spun că ei au renunțat la multe pentru copii, că și-au sacrificat cariera, nu și-au urmat visurile și mai știu eu ce, pentru mogâldețele de oameni pe care-i aveau în grijă. Așa ceva…

Tot ce-au făcut ai mei pentru mine (și-au făcut multe, că-s cei mai buni părinți de pe Pământ) au făcut pentru că așa au vrut ei. Că așa au ales. N-am știut niciodată că a fost un sacrificiu. Nu mi-a spus nimeni. Mi s-a părut că fac ceva natural, din inima, fără regrete.  Ai mei au vrut, ca mai toți părinții, tot ce-i mai bun pentru copilul lor. Și-au dorit pentru mine o viață frumoasă, pe care să mi-o pot alege eu și în care ei să dea o mână de ajutor. Asta s-a și întâmplat. Cu multă dragoste reciprocă, cu alegeri bune făcute și de ei și de mine.

Asta fac și eu cu copiii mei. N-am avut niciodată, dar absolut niciodată sentimentul că m-am sacrificat.

Continue reading Părinții mei nu s-au sacrificat pentru mine

Bucătăria mea de vis

Vine o vârstă la care una dintre cele mai aprige dorințe este să ai o bucătărie de vis. Eu am deja o bucătărie frumoasă făcută după gustul, spațiul și posibilitățile mele. Dar asta nu înseamnă că nu tânjesc după o insulă de bucătărie, sau nu mi se scurg ochii la camerele de gătit de pe pinterest (sursa foto).

Și cum mă uitam eu așa pierdută și fără speranță la minunatele imagini, numai ce-mi vine în minte faptul că visurile nu sunt interzise, și-mi pot face o listă cu cele mai frumoase 10 (voiam să zic 5, dar nu m-am putut opri la 5) bucătării pentru care mi-aș vinde un rinichi. Pe cel bolnav, se înțelege.

  1. M-am gândit mereu cum ar fi ca din bucătăria mea să ies direct în curte, sau măcar spre o terasă umbrită. Și la fel mi-am imaginat de multe ori cum ar fi să am un frigider din ăsta.
  2. Asta ar fi bucătăria perfectă pentru casa mea de la țară. Culoarea asta (ou de rață, eu așa o văd) mă îndeamnă la visare, dar și la creativitate. Dacă mai am și-o grădină care să-mi dea ingrediente, să te ții bucătăreală pe mine. 
  3. După cum vedeți, nu mă dezmint, toate trebuie să aibă insule. Dacă nu locuiesc (încă) pe o insulă, măcar să am una în bucătărie. 
  4. Dacă nu-i insulă, e continent, recunos că-i cam mare chiar și pentru mine, dar dacă ne gândim că trebuie să mănânce acolo patru persoane, parcă nu-i nimic prea mult. Chiar așa, lipsește un scaun. 
  5. După ce în bucătăria de mai sus încăpeau trei dormitoare, am ales acum o variantă de bucătărie mai mică, pe două laturi, dar minunat organizată. So, nu trebuie să avem castele ca să ne facem bucătăria din vis. 
  6. Cum să ai o așa bucătărie? Cum? Aproape că nu m-aș atinge de nimic. Mi-ar fi milă. V-am spus că-mi plac bucătăriile cu geamuri multe? Ați văzut frigiderul? 
  7. Bă băiatule, ia uitați-o pe asta. Așa-i că și voi vă întrebați de ce nu-i deschisă umbrela de pe terasă? Oricum, ceva din bucătăria asta am deja și eu,  floare din aia de lavandă. 
  8. Hai că deja m-am enervat. Cum ajunge gospodina la dulapurile alea de sus? Cred că are scară. De fapt și eu am scară. În fine, caut să-mi iau o fructieră din aia. Și aparatul meu de cafea e mai frumos!

    Continue reading Bucătăria mea de vis

Am fost la Therme și-am zis să vă povestesc

Cum zilele de vară sunt din ce în ce mai calduroase și weekend-urile petrecute în București sunt ucigătoare, am zis să prelungim puțin spiritul vacanței și să petrecem o duminică dimineața la Therme, eu, Sorin și miss Iulia, singurul copil aflat la vremea asta cu noi acasă.

Ne-am băut cafeaua, am sărit peste micul dejun și la nouă fix plecam spre Balotești. După fix 40 de minute (cu ceva peripeții la intrarea în parcare) intrăm în clădirea Therme unde mai fusesem o singură dată în iarnă. Cum noi suntem genul care caută parcurile acvatice de prin orașele pe care le vizităm, am cerut bilete la Galaxy pentru 3 ore, cu gândul că dacă mai vrem să stăm nu ne opreșe nimeni. Am achitat două bilete de adult (50 lei/persoana pe perioada vacanțelor școlare sau a weekend-urilor de peste an) și unul de elev (40 lei/persoana tot așa, pentru că era weekend și chiar de n-ar fi fost, tot atât ar fi plătit Iulia pentru că e vacanță școlară și ăsta-i tariful de vacanță -adică toată vara- pentru elevi).

Zona Galaxy, este zona cu tobogane, cu piscină cu valuri, cu piscină exterioară cu apă caldă, bar, șezlonguri pe nisip, pe pavele, în apă și în interior, cu piscină interioară cu bar, piscine pentru copii, zonă cu șezlonguri și lumină cu infraroșu (astea nu erau prima dată când am fost noi, așa că e bine să țineți cont că acum există acolo), trei saune cu abur, absolut minunate, cu trei arome diferite (eucaliptul m-a fermecat), nici ele nu erau la deschidere, paturi de masaj cu apă (pentru masaj se plătește cu brățara primită la intrare 10 lei/10 minute sau 13 lei/15 minute). Este o zonă mai mult decât ofertantă, deocamdată eu chiar n-am să merg în celelalte zone, pentru că-s fan jocuri acvatice și îmi ajunge Galaxy.

Continue reading Am fost la Therme și-am zis să vă povestesc