Author: Nina

Timpul

Imaginează-ţi că există o bancă care îţi creditează în fiecare dimineaţă contul cu 86.400 lei. E un cont special. În fiecare seară şterge tot ceea ce nu ai reuşit să foloseşti în timpul zilei.
Ce ai face? Nu ai scoate până la ultimul bănuţ din acel cont?

Fiecare dintre noi avem un astfel de cont. Se numeşte TIMP.

În fiecare dimineaţă te creditează cu 86.400 de secunde. În fiecare noapte trece la pierdere tot ceea ce nu ai reuşit să foloseşti în mod util. Nu are sold, nu transferă ce nu ai folosit de la o zi la alta. În fiecare zi îţi deschide un nou cont. Dacă nu foloseşti tot depozitul dintr-o zi, e pierderea ta.Nu există recuperare, nu se poate lăsa pe mâine. Trebuie să foloseşti depozitul zilei de azi.                                                                    Investeşte-l în aşa fel încât să obţii maxim de sănătate, fericire şi succes.  N-ai sa reusesti in fiecare zi, dar, macar sa ai convingerea ca ai facut tot posibilul.                                                                              Ceasul ticăie. Profită din plin de fiecare zi.

Zelda

Ieri toata ziua, am cautat sa cumparam primul nostru joc pentru Wii ( pentru ca asta e noua noastra preocupare 🙂 ).

Stiam exact ce vrem: Zelda Twilight Princess. Era foarte important sa gasim jocul acesta ( o sa va spun daca ma intrebati si de ce era asa important).

L-am gasit pe net, dar cei care-l vindeau nu aveau program sambata, asa ca hai la magazine. Cora ( Flanco). Nimic. Auchan ( Flanco, Media Galaxy). Nimic. Mall Vitan, ( Diverta, Media Galaxy). Nimic. Pe la 17.00 am ajuns la Unirea la Diverta. Nu era. A intrebat Sorin o vanzatoare si ea ne-a spus ca au avut, ca ieri mai era unul singur, dar, daca nu mai era la raft inseamna ca n-am avut noroc. Ne-am dus la raft si am luat la mana toate jocurile pentru wii. Pe ultimul raft de jos, in spatele altor jocuri, am gasit in sfarsit ce cautam. Bucurie mare. “Cat costa?” ” 269 lei” ” mda… pe net la CEL.ro era in jur de 200 lei”. Asta e, acu’ dupa cat am umblat dupa el bine ca l-am gasit. La casa surpriza 😀 ” Stiti, jocul s-a scumpit, noul pret este 320 lei, il mai luati?” Nu-mi venea sa cred. Era oricum important sa avem jocul ieri, asa ca dupa ce m-am strambat un pic si le-am spus celor de la diverta ca nu-i corect, ma rog, am luat jocul si am plecat.

Continue reading Zelda

Wii

We, adică noi, cei care vor să se relaxeze după o zi istovitoare la muncă, la şcoală sau pur şi simplu vor să se distreze împreună cu câţiva prieteni . Pentru că Wii reprezintă o schimbare fundamentală de filosofie în ceea ce priveşte rolul unei console în viaţa de zi cu zi. Încă de când desfaci ambalajul îţi dai seama că Wii este “ceva” diferit. Dacă stai şi te uiţi la ea atent, ai putea spune că e un DVD-ROM extern. Doar logo-ul ATi de pe lateral îţi sugerează discret ce se ascunde de fapt în cutia minune.

Acum aproape o luna Adriana (cumnata mea) i-a povestit lui Sorin cum se distreaza ei seara cu ajutorul consolei Nintendo Wii. Sorin si-a dat seama ca auzise de consola dar nu stia prea multe despre ea si a inceput sa se informeze. In cateva zile stia tot ce era de stiut despre consola si avea si aproape 10 DVd-uri cu jocuri pentru Wii.

Apoi a inceput: “ Vrei sa ne luam si noi Wii” , “ Ma lasi sa-mi iau si eu Wii”, “ o sa-ti placa si tie”, “ te rog, hai sa ne luam si noi”, “ o sa le placa si la fete” etc. Eu nu si nu. Ca nu avem noi timp sa ne jucam, ca avem alte console pe care nu le folosim (e adevarat, nu avem PS3 dar in rest le avem pe toate), ca pretul e prea mare, etc.

Continue reading Wii

Maestrul

„Cand luminile din incapere s-au stins si concertul era pe cale sa inceapa, mama s-a intors la locul ei si a descoperit ca fiul sau disparuse.
Dintr-o data, cortinele au fost date la o parte si lumina reflectoarelor a poposit pe impresionantul pian Steinway de pe scena.
Ingrozita, mama vazu ca baietelul ei se asezase la claviatura, apasand pe clape si alegand cu grija notele cantecelului „Twinkle,Twinkle Little Star”. In acea clipa, marele maestru pianist si-a facut intrarea in scena, a mers repede la pian si i-a soptit baiatului la ureche: „Nu te opri. Continua sa canti”.
Apoi, aplecandu-se, Paderewski si-a intins mana stanga si a inceput sa completeze melodia, adaugand partea de bas. Dupa putin timp, si-a intins si mana dreapta, de cealalta parte a baiatului si a adaugat un acompaniament cursiv. Impreuna, batranul maestru si tanarul ucenic au transformat o situatie ce s-ar fi putut dovedi a fi dezastruoasa, intr-o experienta extraordinar de creativa. Cei din public au fost atat de fascinati, incat nu si-au putut aminti ce a mai cantat marele maestru dupa aceea. Si-au amintit doar de piesa clasica: „Twinkle, Twinkle Little Star”.”

Poate ca asa stau lucrurile. Ceea ce poti realiza doar de unul singur este putin probabil ceva demn de a fi retinut. Ne dam silinta sa fim cat mai buni, dar rezultatele nu sunt întotdeauna o muzica frumoasa si armonioasa. Cu toate acestea, cu ajutorul „Maestrului”, lucrarea vietii noastre poate fi cu adevarat frumoasa.

Data viitoare cand iti propui sa faci lucruri marete, asculta cu atentie. S-ar putea sa auzi vocea cuiva, cum iti sopteste la ureche: „Nu te opri. Continua sa canti”.

Continue reading Maestrul

Lucruri mici (nesemnificative)

Orice se intampla in viata este spre binele nostru… asa ca inceteaza sa-ti mai faci griji pentru viitor si uita trecutul!
Dupa evenimentele de la 11 septembrie din state, o firma a invitat membrii ramasi ai altor firme care fusesera afectate de atentate, sa imparta spatiul de birouri ramas disponibil.
La una din intalnirile de dimineata, seful serviciului de securitate a spus povestile unor supravietuitori … iar motivele pentru care acestia erau inca in viata au fost toate lucruri “MICI”:
Asa cum probabil ati mai auzit, directorul firmei a supravietuit in ziua aceea fiindca fiul lui incepuse gradinita.
Un altul a ramas in viata fiindca iesise sa cumpere gogosi.
O femeie a intarziat la serviciu fiindca nu sunase ceasul desteptator.
Un altul a pierdut autobuzul.
Un altul si-a murdarit hainele cu mancare la micul dejun si a trebuit sa se schimbe.
Altuia nu i-a pornit masina. Unul s-a intors sa raspunda la telefon.
Copilul altuia nu a fost gata la timp pentru a fi dus la scoala.
Altul nu a gasit un taxi.
Exemplul care i-a uimit pe toti a fost al unui om care se incaltase cu o pereche de pantofi noi in dimineata aceea. Pe drum spre serviciu l-au ros pantofii si s-a oprit la farmacie sa cumpere leucoplast. De aceea este in viata astazi. Acum, cand ma intepenesc in trafic, pierd un lift, ma intorc din drum sa raspund la telefon…. adica toate acele lucruri marunte care ma enerveaza, ma gandesc ca probabil acela este locul in care Dumnezeu (?!) vrea ca eu sa ma aflu in acel moment…
Data viitoare cand dimineata ta pare ca incepe prost, cand copiii se imbraca prea incet, nu gasesti cheile masinii, prinzi toate semafoarele pe rosu, zambeste 🙂 totul se intampla cu un scop 😀 .

La birou

Am un coleg ( Iulian) care are niste casti foarte foarte urate  demodate. Azi era cu ele pe urechi si am vrut sa vedeti si voi cat sunt de naspa. N-am avut noroc ( ca s-a prins si nu m-a lasat) dar am facut totusi cateva poze (asa pentru ca aveam cablu de descarcat pozele).    Din pacate eram foarte putini in birou dar decat deloc 😀

mai canta inca muzica…..

Am avut azi acasa ~25 de copii. N-am reusit sa-i numar, pentru ca erau prin toate ungherele casei, iar cand ii chemam la cate o activitate comuna veneau pe rand si plecau in gasca.
Petrecerea a inceput la 10.00 ( primii invitati au venit la 9.50) si s-a terminat oficial la 14.30 dar …….. 🙂 inca e o hora mica in curte.
Tema petrecerii a fost ” fiecare face ce vrea” . Au avut la dispozitie un leaving, doua camere o curte si o terasa. Nu s-au oprint din jocuri nici o clipa. Au dansat, au jucat biliard, darts, ruleta, am avut si un concurs de cel mai frumos modelaj dintr-un balon, a fost distractie nu gluma.
Important este ca ei s-au simtit bine, tortul le-a placut, tuburile de confetti au functinat si sampaniile au ajuns pentru toata lumea 😀

Nu fiti suparati copii ca petrecerea s-a terminat, va continua maine la vecinul Andrei 😀

02 octombrie

De 9 ani incoace, ziua de 2 octombrie este cea mai frumoasa zi a anului pentru mine. In aceasta zi vad pe fata copilelor mele fericire cat sa-mi ajunga un an intreg. Nu ma intelegeti gresit, eu cred ca ele sunt tot timpul fericite ( mai putin cand isi fac temele 😀 ), dar azi este vorba de o fericire exprimata.

Azi dimineata Sonia topaia prin casa si striga cat o tinea gura ” Doamne cat de fericita sunt!”. Iulia nu mai stia cum sa-si arate bucuria, avea ochii stralucitori si era toata numai zambet. Cand a vazut-o pe mamaia ia spus ” Mamaie, sunt asa de fericita!” , ” Azi e ziua mea mamaie, intelegi tu asta?!”.

Cu toata graba de dimineata, am avut timp de imbratisari si pupatui, de glume de planuri si bineinteles de cadouri.

Continue reading 02 octombrie