Trenul

In seara asta, cand ne intorceam de la dansuri, fetele m-au intrebat ” Cum e mami, noaptea in tren?”. Pe drumul spre casa trecem pe langa o cale ferata, pe care tocmai trecea un tren. 😀  Le-am zis ca e ciudat si am inceput sa-mi amintesc…

Pentru ca noi stateam in Targoviste si bunicii la Braila, mergeam la tara cu trenul. Ai mei n-au avut masina cam pana am ajuns eu in clasa a VI a, asa ca am tot mers cu trenul.

Prima amintire legata de tren, o am de la un 23 August, sau ma rog, in jur de 23, cand m-a bagat taica’miu pe geamul unui tren impreuna cu bagajele, ca sa nu mearga cu mine prin aglomeratia de la usa pana la locurile noastre. A fost super!!

Continue reading Trenul

Duster sa fie…

Am vazut aseara masina la televizor si am ramas un pic cu gura cascata. Ca pe majoritatea femeilor, pe mine la o masina ma intereseaza exclusiv felul in care arata. Daca e urata, poate sa aiba ea echiparea lui peste ca tot nu-mi schimb parerea, pe cand daca arata bine, greu ma convingi ca nu-si merita banii.

dacia-duster-concept-geneva-2009-premiera-006
sursa imaginii

Mi se pare foarte misto, insa ma indoiesc ca se va produce in serie, in varianta asta. Sau cine stie!
Sunt curioasa ce impresie va face la Geneva.

Continue reading Duster sa fie…

Deja martie

Timpul trece extrem de repede. Nu-mi vine sa cred ca e martie, au trecut deja doua luni din 2009 si uite a venit primavara.
Dimineata, desi nu mi-a trecut inca raceala, m-am imbracat mult mai subtire, pentru a fi in pas cu vremea.
Am primit multe flori si martisoare (lucrez la o firma cu multi baieti, deh). Imi place sa port martisoarele, macar azi, asa ca mi le-am pus pe toate in piept (le-am prins cu capsatorul 😀 ).
Asta imi aminteste de copilarie. Aveam in generala, pieptul plin de martisoare si tin minte ca ieseam doar in uniforma in pauze, ca sa ma mandresc cu martisoarele mele. De cele mai multe ori un baiat mai mare mi le smulgea din piept si pauza o incheiam intr-un planset. Noroc ca frate’mio imi aducea seara acasa multe martisoare, smulse de el de la alte fete 😀 . Asa era obiceiul la noi in scoala. Obicei tampit, da’ seara eram multumita. 😀
Cum spuneam timpul trece extrem de repede. Sa facem cumva sa pretuim si sa traim fiecare clipa cum se cuvine.
Sa aveti o primavara frumosasa, va doresc!

If I would be a

Ultima leapsa de la Beti,  pentru voi toti 🙂

country: Belgia                                                                                                                                                                                                        door: brown glass door
form – shape and state: line
state of mind: happy
quantity: is not important
sunblock: it  made my brain reel
streetname: butterfly  ( asa se numea strada pe care am copilarit) 🙂                                                                                                                                                                                                              planet: The Earth
american: Tom Sawyer
dream: lots of thing
Romanian: Gabriel Liiceanu
Belgian: Hugo Claus  “The Sorrow of Belgium

Gata, acum ma duc la ceaiuri calde si doctorii, ca pana luni tre’ sa fiu ca noua. 😀

Cafffeeeaaa

Nichita, poetul, spunea că:

Matematica s-o fi scriind cu cifre/Dar poezia nu se scrie cu cuvinte….

Nu stiu ce mi-a venit sa zic asta, dar am observat ca in ultimul timp incep sa scriu ceva si termin scriind despre cu totu’ alt ceva. 😀

Cafeaua de dimineta. Adica cafeaua de toata ziua, pentru ca beau o singura cafea pe zi. Trebuie sa fie dulce. Doua lingurite de zahar la o cana ca asta. Bine in poza sunt doua cani, una din ele s-a spart zilele trecute, nu va spun care, nu conteaza. Sa revenim la cafea. Imi place cafeaua cu lapte. O beau si fara, daca e musai, dar nu are aceeasi gust. Si imi mai place sa beau cafeaua linistita, citind presa sau blogurile care-mi plac. 🙂

Continue reading Cafffeeeaaa

Construim castele de nisip

Si ce daca nu suntem la mare? Si ce daca nu e vara si nici nu avem nisip? Oricum nu ar fi rezistat. Ar fi venit apa si le-ar fi luat.

Am plecat dimineata in viteza de acasa ( de obicei plec cu viteza a doua, azi am plecat cu a patra 😀 ). Am aflat la 7.20 ca Iulia azi e de serviciu pe scoala si trebuie ca la 7.30 sa fie acolo. Am accelerat. Ce daca i-am spus de milioane de ori sa-mi spuna din timp, sa nu mai lase totul pe ultimul moment? Ea nu-si schimba obiceiul.

Era gata sa-mi treaca supararea cand m-a intrebat daca-si  poate lua carti azi la ea, pentru cazul in care se plictiseste. Mi s-a luminat fata si i-am spus  “sigur, ingeras!” . Doua minute mai tarziu, avea in mana un pachet de carti de joc, pe care il indesa intr-un buzunar al ghiozdanului. 😀 Am crezut ca nu-i adevarat. I-am tinut o predica ca la carte si a renuntat la ele. Si-a luat pana la urma o carte de povesti. 🙂  In drum spre scoala mi-a zis Sonia, care stia… “Oricum mami, are domnul BGS carti de joc.”

Continue reading Construim castele de nisip

Daca as putea fi…

Am luat-o de la Beti si o dau mai departe catre Flore, Lili si toti ceilalti… Darael a raspuns deja genial…

Eu zi ca daca as putea fi:

o floare:  lalea galbena

un anotimp: primavara

o culoare: verde

un animal: ghepard

un obiect vestimentar: little black dress

o piesa de mobilier: un tablou

piesa muzicala: Anotimpurile (Primavara) de Vivaldi

un vers: ..Să nu-mi deştepţi tristeţea amintirilor culcate

un peisaj: Continue reading Daca as putea fi…

TOANELE din viata mea

Cea mai mare dorinta a mea, zilele astea este sa castig un domeniu.ro de la blogway, cu ajutorul fetelor din blogosfera feminina. Pentru asta, trebuie doar sa spun daca bloggingul mi-a schimbat viata.

Raspunsul meu este da, nu numai ca a schimbat-o dar, a si preluat-o intr-un fel. Gasiti aici pe blog, in mare parte, fapte si vorbe din viata mea. M-am atasat de el si il ingrijesc ca pe o planta draga, care rezista fara tine cateva zile, dar daca lipsesti prea mult, incet incet se ofileste. Pentru mine, blogul este un loc unde incerc sa strang, asa cum fac si in viata de zi cu zi, mai multe TOANE bune, decat rele. 🙂

De cand am blogul, mi-am facut multi prieteni ( unii carcotasi ar spune ca e mult spus prieteni 🙂 ). Sunt oameni care ma citesc zilnic si care uneori, imi spun si ce gandesc ei vis-a -vis de toanele mele. Pe unii dintre ei am reusit sa-i cunosc personal, datorita intalnirilor Continue reading TOANELE din viata mea