Energia regenerabila

Intrucat in ultimul timp am folosit destul de des lampa cu gaz, am inceput sa ne gandim din ce in ce mai serios la surse alternative de energie. Evident ca primul gand a fost un generator electric, asa cum am vazut noi in filme ca au casele mai izolate de restul lumii. Ne-am dus apoi cu gandul la panouri solare. Asta ar fi solutia ce-a mai viabila pentru noi, dar care necesita totusi o investitie initiala destul de mare, deocamdata. In seara asta, am vazut la coana zoitzica, ca duminica la Antena 3,  la 22.05 s-ar putea ( in caz ca nu intervine ceva si intra vreo editie speciala 😀 ) sa vedem o emisiune realizata de stelian muscalu  fix despre chestia asta. Abia astept, mai ales ca asta-i viitorul fratilor, energia regenerabila.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=LPEwBD9IN6E&eurl=http://steliadis.blogspot.com/]

Eu zic ca-i ok sa renuntam pentru o seara ne uitam la sexy braileanca si ale ei surate, pentru a vedea o chestie care, ar putea schimba viitorul urmasilor nostri si daca suntem suficient de destepti, poate chiar si pe-al nostru.

Roblogfest vazut de pe margine

Am fost aseara la petrecerea bloggerilor din Fabrica. Arhi a povestit aici cum s-a vazut petrecerea de acasa si zoso cum s-a vazut din mijloc. Eu am vazut-o de pe margine. Sa va zic:

  • pe drum spre locatie, am vazut Minicooper-ul cu sigla roblogfest pe care il conducea Bogdana cu indemanare; pentru cei care nu stiu Mini Cooper a dat masinile cu care s-au plimbat organizatorii si membrii juriului zile astea;
  • la intrare coada ca la urs, insa civilizat;
  • inauntru lume multa cunoscuta si mai putin cunscuta; ideea cu “ecusoane” lipite direct pe haine a fost binevenita;
  • ca o baba ce sunt, n-am socializat cu nimeni (exceptie face Diana Bobar pe care am vrut neaparat sa o felicit pentru aparitia TV de ieri 🙂 )
  • zoso nu-i asa urat in realitate;  🙂
  • aparate foto peste tot, eu bineinteles am uitat “scrumiera” acasa 😀
  • Miruna (siblondelegandesc) era  imbracata frumos, frumos;
  • simona stanescu a venit mai tarziu, dar a venit;
  • nu tre’ sa va mai spun ca, vis urat a castigat aproape tot ce s-a putut;
  • la blog de muzica a castigat monden.info si la blog de cultuta bookblog cum era de asteptat;
  • m-am uitat dupa Cristinica dar nu am vazut-o;
  • castigatorii au fost orecum previzibili, mai putin la cel mai sexy microbloger unde, sa avem pardon….numai sexy nu-i nenea ala care a castigat;
  • In rest toate vedetele blogosferei, mai putin Arhi. Cred ca daca totusi venea el, imi miscam fundul de unde eram cocotata, ca sa-l salut 🙂
  • pentru cei care se intreaba, “cine naiba e asta care povesteste”, eu eram aia cu esarfa roz si ochelari, cocotata pe cea mai inalta treapta din fundul salii 😀

Concluzia: pentru mine a fost in proportie de 20% interesat si 80% boring.

Continue reading Roblogfest vazut de pe margine

Joi

Cea mai frumoasa zi din saptamana pentru mine este joi. De vineri nu mai vorbesc, deja e weekend. Dar joi dimineata, am asa o stare de bine, ca e aproape sfarsit de sapatamana, ca intalnirile importante le-am avut deja, ca am timp mai mult pentru mine si ai mei si ce mai incoace si incolo, joia e preferata mea. Nu zic ca nu e importanta, ba din contra, dar toate indatoririle  pe care le am se rezolva mai usor parca. Ca-i deja joi. 🙂

Azi am ajuns la serviciu foarte devreme  au avut fetele grija de asta. Si-au pus ceasul sa sune la 5, si-au pregatit ghiozadanele si la sase fara un sfert erau la mine in camera deja imbracate de scoala. M-au strigat ” Mami hai, ca noi suntem gata! ” 😀 Noroc ca azi e joi si mi-a  fost usor sa ma trezesc.

Va urez la toti o joie frumoasa si pentru cei care vin diseara la petrecere la Roblogfest, ne vedem acolo!

Oamenii din televizor

Nu vorbesc de oamenii pe care ii vad azi la televizor. Eu ma refer la oamenii  care apareau la televizor, inainte  ca eu sa implinesc 5-6 ani. Ei locuiau dupa parerea mea, intre televizor si perete si intrau pe rand in cutia aia mare sa-si spuna replica. Ma gandeam uneori daca ei aveau ce sa manance, sau unde sa faca pipi, dar nu-mi bateam capul prea mult cu asta. Pana la urma era treaba lor.

Am vazut odata la circ, niste pitici iesind dintr-o cutie mica, mica si m-am gandit ca aia sigur lucreaza la radio. Cand bunica mea a aruncat un  radio din ala mare, Gloria parca se numea, l-am desfacut in bucati sa vedem cine era in el. Am gasit doare niste circuite si  ne-am zis ” Ah, au plecat deja!”

Mai tarziu, un var mai mare ne-a lamurit misterul “Nu sunt ba in televizor, vin pe fir.” Aoleu, pai daca in televizor ii mai bagam cum ii mai bagam, pe fir nu incapeau nicicum. Cum naiba sa incapa oamenii pe fir? Si unde mai pui ca vin din perete, ca firul e bagat in perete. 😀 Doamne, Dumnezeule! Apoi credeam ca astia care vin pe fir, au niste abilitati speciale cu care s-au nascut. Imi era intr-un fel ciuda pe ei. 🙂

Continue reading Oamenii din televizor

Am patit rusinea…

Ieri,  purtata de valurile blande ale unei impliniri mult dorite (nu va spun inca despre ce e vorba) si purtata pe drumuri de treburile musai de facut, am ajuns la un centru de copiere. Aveam de tiparit multe certificate pe hartie speciala si ei erau oamenii mei. Am ajuns usor euforica 😀 , i-am dat baiatului de la calculator sa-mi faca certificatele si ca sa mai scutesc din timpul stat acolo, am vrut sa si platesc. Cu gura mare si cu miscari largi, am scos suta de lei si din greseala am scapat-o intr-o despartitura dintre tejghea si un perete zidit in fata ei. Peretele tejghelei era si el tot din zid. Intre cele doua ziduri era o distanta de cca 2.5cm. 😀  Imaginati-va doua ziduri, unul al tejghelei si inca unul de cca 60cm inaltime aproape lipit de primul. 😀

Ce-i de facut? Pai oamenii care lucreaza in centru, dupa ce initial mi-au zis ca de acolo nu mai poti scoate nimic, ca mai scapase o doamna acum cateva luni 10 lei si nu i-a mai putut lua, au incercat cum au putut, sa ma ajute, cand au vazut ca mai am un pic si plang de necaz. Alti bani nu mai aveam la mine si sincera sa fiu, nu-s pregatita in momentul asta, sa pun din buzunar 100 de lei, mai ales ca nu-i fo amenda sau ceva de genul asta. A nu se intelege ca amenzile le platesc cu zambetul pe buze. 😀

Mai oameni buni, cat sunt de mare, m-am asezat in genunghi in fata tejghelei si fara sa ma dezbrac, Continue reading Am patit rusinea…

Film de Oscar

Aseara am vazut Slumdog Millionaire si mi-a placut maxim. Desi multa lume spune ca povestea e trasa de par, eu una cred ca, cu siguranta fara un dram de noroc, viata noastra a tuturor nu numai a eroilor filmului, ar fi cu totul alta.

Sudip Mazumdar un jurnalist indian care a trait pana in urma cu 35 de ani intr-o mahala din india spune despre personajul din film: “Jamal, personajul principal din filmul Slumdog Millionaire a reuşit să scape prin metoda specifică cinematografiei, prin intermediul iubirii adevărate, a curajului şi a norocului. Oamenii continuă să ridice în slăvi prezentarea realistă din film. Dar nici vorbă de aşa ceva în realitate. Viaţa de mahala este ca o închisoare. Te jefuieşte de încredere în faţa celor bogaţi şi privilegiaţi. Îţi fură demnitatea, îţi omoară ambiţia, îţi limitează imaginaţia şi te schilodeşte din punct de vedere psihologic de fiecare dată când păşeşti în afara zonei tale de confort reprezentată de cartierul unde locuieşti”.

Ok, dar el cum se a reusit? O sa spuna ca el  e un caz special.

Continue reading Film de Oscar

Mama

Am plans de dimineata. De fericire pe de o parte si de dor pe partea cealalta. Felicitari facute manual cu dragoste si creioane colorate, poezii si cantece dedicate mamei. Aproape ca a fost “Cantarea Romaniei” la mine in camera. Insa cand au ajuns la cantecul asta, gandul mi s-a dus si mie la “mama mea”.
mama
Eram obraznici amandoi. Eu si frate’miu. Dezordonati, lenesi cateodata. Nu mancam, pierdeam des cheia,  nu aveam grija de haine, spargeam pahare zilnic. Intram cu copii in casa fara stirea ei si aproape de fiecare data disparea cate ceva. Nu s-a suparat prea tare niciodata. Ba da. Odata. Cand Continue reading Mama

O lume care nu se schimba

Nu stiu in ce context m-am gandit la asta, dar ideea e cam asa: ar fi oare posibil, ca intr-o perioada ( sa zicem 30 de ani) in lume sa nu se mai inventeze nimic? Adica tot ce este sa ramana si sa se fabrice in continuare, dar sa nu se mai inventeze nimic nou.

Nu jocuri noi, nu procesoare noi, telefoane, melodii, masini, metode noi, nimic. Totul neschimbat.

Ar fi desigur avantaje multe si dezavantaje cel putin la fel de multe. Sa vedem:

Avantaje 🙂

Diferentele de gandire dintre generatii, n-ar mai fi asa de mari;

Consumul ar fi mult mai mic;

Romania ar avea sansa sa ajunga din urma restul lumii; adi hadean

Dezavantaje 😀 Continue reading O lume care nu se schimba

Roblogfest si blogosfera feminina

Stiu ca o sa mă urâţi pentru asta, dar trebuie neaparat sa iau cumva atitudine. Din nu stiu ce motive, un om bun de altfel, a vrut sa faca o gluma si m-a inscris in competitia “cea mai sexy microbloggarita” de la roblogfest. Printr-o conjuctura pe care iarasi nu o inteleg, in finala de 22 de fete, una mai frumoasa si mai tanara decat cealalta,  hop si eu. Daca eu am ajuns acolo inseamna ca multe voturi s-au dat la misto. Pai da, ca sexy inseamna misto. 😀 . Ok.

Va rog sa facem ceva, ca sa indreptam lucrurile. So, mergem aici,

VOTEZI la roblogfest 2009

Continue reading Roblogfest si blogosfera feminina

Despre corn, lapte si after school

Am citit stirea asta ieri, alaltaieri si din punctul meu de vedere este o mare prostie. Acum nu stiu, or fi si altii care m-or combate dar uitati situatia, asa cum se prezinta ea la Scoala 67 din Bucuresti. Scoala mica, de cartier. Cartier bucurestean sarac.

De programul  “cornul si laptele” n-am fost prea incantata la inceput, pentru ca era vorba de fapt, de corn cu branza topita. Copiii mici, mama capiata, trecea o zi doua pana mai controlam eu ghiozdanele, care aveau de fiecare data cel putin o branza topita inceputa si Continue reading Despre corn, lapte si after school