Cateva poze neprelucrate de la “sedinta foto” de azi, in care fetele au scapat in sifonierul mamei:
Author: Nina
Ora pamantului, energie regenerabila si fotbal
Stiti probabil cu totii ca diseara, cei care vor sa puna Romania pe harta responsabilitatii, vor stinge lumina intre 20.30 si 21.30.
S-au gasit multi care sa vocifereze, ca asta-i o prostie, ca ce mare economie facem noi daca se intampla asta o data pe an, etc. Mai bine o data pe an, decat deloc, nu-i asa? Si nu o faci numai pentru planeta si resursele ei, o faci in primul rand pentru tine, pentru factura ta de energie. Daca ti-ai face un obicei din a scoate din priza, atunci cand nu folosesti, aparatele electrocasnice macar, ai consuma cu 10% mai putina energie decat in prezent.
Mie asta cu “ora pamantului” mi se pare o initiativa excelenta, la care am sa iau parte cu multa placere. Ce ziceti? E meci de fotbal in timpul acestei ore? Joaca Romania? Continue reading Ora pamantului, energie regenerabila si fotbal
Puiul de om
Azi, o gheara imi tine strans sufletul.
Am la serviciu 5 colegi care asteapta sa devina parinti in perioada asta. Sotia unuia a nascut saptamana trecuta un baietel frumos, mare si sanatos. Sa le traiasca! 🙂 Asa s-a deschis perioada de nasteri. Altul asteapata din clipa in clipa sa-l sune nevasta sa o duca la spital. Ceilalti mai au un pic de asteptat.
Ieri insa, sotia celui care urma sa devina tata cel mai tarziu, adica prin iunie, a fost nevoita sa nasca. Nu stim nimic deocamdata nici despre mama, nici despre copil, speram sa fie bine amandoi. Stim doar ca bebelusul e o fetita, traieste, si e la incubator. De aici in colo, in mare parte, depinde si de ea, cat e de luptatoare.
Ei si-au dorit mult de tot copilul asta si sper din tot sufletul sa se bucure de el.
Sa facem miscare
Acum ca primavara si-a intrat pe deplin in drepturi (era si cazul ca aproape a trecut deja o luna), zic sa luam si noi ceva masuri, pentru a reveni la forma initiala. Cand zic “forma initiala” nu ma refer numai la greutate ci si la durerile de spate si de incheieturi. Mai e vorba si de lenea, care ne-a apucat odata cu venirea iernii si care nu se da plecata acu’ ca-i primavara, sub nici o forma. Ok, am facut ordine in sifonier si am scapat de hainele de iarna. Asta m-a ajutat, dar nu pre mult. 😀
Ce facem in continuare pentru a avea o conditie fizica buna? Adica pentru a avea capacitatea de a ne indeplini sarcinile cotidiene, fara a resimti o oboseala neobisnuita, si de a pastra o rezerva si pentru activitati fizice, sportive sau de petrecere a timpului liber.
Cand ati prins ultima data un metrou, coborand scarile mai repejor sau alergand un pic. Asa-i ca mai bine il asteptati pe urmatorul?
Sa-mi leg telefonul de gat?
Ca uit lucruri, v-am mai spus. Acum ca asta-i un lucru cert, trebuie sa fac ceva pentru a indrepta situatia. O iau metodic. Ce mi se intampla des din cauza ca uit? Cele mai mari neplaceri pe care le am din acest motiv, sunt legate de telefon. Patesc asa:
1. Uit frecvent telefonul acasa;
2. Cand reusesc sa-l iau de acasa, ramane des in masina;
sfarsitul primei parti….
Partea a doua, in continuare pe www.toane.ro
Va astept cu drag pe toti acolo. 🙂
Sunt un sofer bun
Prima data, mi-a spus asta instructorul cu care am facut scoala de soferi: “Hai Nina ca mergi bine. Cand te-am vazut la inceput cum te uitai la volan, am crezut ca nu scot eu sofer din tine, orice as face.” 😀
Apoi mi-a spus-o foarte elegant politistul cu care am dat examen: “Pentru ca azi e 8 martie, hai sa zicem ca, ati luat permisul domnisoara.”
Nu va mai spun cum mi-au comunicat cat de bine conduc, pe rand, parintii, fratele, colegii de liceu si facultate si mai tarziu sotul si apoi patronul de la prima firma care a avut curaj sa-mi dea masina pe mana. Cert e ca au pastrat stilul, iar eu am primit de fiecare data “felicitarile” cu un zambet larg de multumire pe fata.
N-am inspiratie
Poti citi acest post direct la toane.ro .
Am scris un text legat de copilarie. L-am sters. Nu, nu din greseala. Am scris apoi ceva legat de literatura noastra, a romanilor, l-am sters. Nici de data asta n-a fost o greseala.
Cred ca se intampla ceva nasol. Pana acum publicam orice prostie scriam fara sa ma gandesc prea mult. Acu’ m-a gasit critica. Pentru prima data, recitesc ce-am scris, nu pentru a corecta gramatical atat cat ma pricep 
) ci pentru a vedea cum suna, daca spune ceva textul respectiv. Asta-i de rau, inseamna ca am prea mult timp la dispozitie, asa-i?
In concluzie azi nu scriu nimic, sau cel putin pana dupa pranz, cand simt ca imi va reveni veni inspiratia.
N-am inspiratie
Am scris un text legat de copilarie. L-am sters. Nu, nu din greseala. Am scris apoi ceva legat de literatura noastra, a romanilor, l-am sters. Nici de data asta n-a fost o greseala.
Cred ca se intampla ceva nasol. Pana acum publicam orice prostie scriam fara sa ma gandesc prea mult. Acu’ m-a gasit critica. Pentru prima data, recitesc ce-am scris, nu pentru a corecta gramatical atat cat ma pricep 😀 ) ci pentru a vedea cum suna, daca spune ceva textul respectiv. Asta-i de rau, inseamna ca am prea mult timp la dispozitie, asa-i?
In concluzie azi nu scriu nimic, sau cel putin pana dupa pranz, cand simt ca imi va reveni veni inspiratia.
Tu ce vrei sa faci la batranete?
In primul rand, la ce varsta incepe batranetea? In copilarie credeam ca la 30 de ani, mai tarziu eram sigura ca la 50 si acum sunt convinsa ca dupa 65.
Am auzit mereu oameni spunand ” Eu cand o sa fiu batran, n-o sa mai fac nimic.” sau “Eu la batranete o sa calatoresc si o sa vad lumea.” sau “Abia astept sa ies la pensie ca sa am timp sa-mi cresc nepotii.” si exemplele pot continua.
Am vazut aseara un reportaj despre doi oameni (sot si sotie) care la varsta de 70 de ani, s-au hotarat sa-si demoleze casa citeste mai departe