Fetelor, mergem la film?

Joi. Care mai doreste care mai pofteste….

Hotcity organizeaza Be an all inclusive VIP for one night pentru fete destepte si vorbarete.  Vrei sa vii si tu? Nu trebuie decat sa scrii pe blog o recenzie de film asa cum vrei tu si apoi sa le instiintezi pe fetele de la hotcity ca vrei sa vii (lasi acolo un comentariu cu link catre articolul tau).

Pentru ca am plans si am pile,  eu am primit o invitatie si mi-ar face mare placere sa ne intalnim acolo. Uite cine mai vine. Ne vedem la 7, servim o maslina, vorbim, ne hlizim iar de la 8  incepe filmul. Seara, da?

Continue reading Fetelor, mergem la film?

Vacanta

Saptamana asta au fetele  vacanta. E vacanta ce desparte semestrul unul de semestrul doi asa cum in sport pauza desparte o repriza de alta. La fel ca in sport inca nu se cunosc castigatorii, stim doar cam ce diferente sunt intre competitori.

Dupa cum probabil stiti in clasele I-IV nu se mai dau  premii. Se dau niste diplome de merit, dar nu cum era pe vremuri premiul I, II si III.  Copiii cu care am mai vorbit  ar fi vrut sa fie cu premii. Ei ar fi vrut sa-i motiveze ceva. Nu lucrurile promise de parinti ci ceva prin care sa iasa ei in evidenta in fata colegilor de scoala.

Iulia cu Sonia nu-s cele mai bune din clasa lor, se invart insa acolo in cercul celor buni.

Continue reading Vacanta

Machiajul la lampă


Alessandro Canini-bruta

Dimineaţă n-am avut curent, aşa că de voie de nevoie, am executat un machiaj la lumina difuză a unei lămpi cu baterii, cumpărată după ultima pană majoră de electricitate, avută nu mai departe de Ajunul Craciunului 2009. 😀

Zic să vă explic cum se face că cine ştie când vă vine rândul şi să nu fiţi nepregătite.

Continue reading Machiajul la lampă

Datoria mea faţă de Nuţu Cămătaru

Aseară când am ajuns acasă, am găsit pe măsuţa din hol două plicuri. Unul era de la bancă şi conţinea un extras de cont deloc prietenos şi celălalt era un plic de la taxe locale. Îmi aduceau aminte că tre’ să platesc impozitul la o maşină pe care n-o mai am de vreo 8 ani, fiindca am vândut-o la modul: “dă-mi banii ia actele, lasă că mergem noi la poliţie după sărbători şi punem totul la punct”.

Tot pe foaia cu impozitul la maşină era trecută şi frumoasa suma de 400 lei, pentru amenzi neplătite în 2009.

În primul rând, nu-mi amintesc să fi luat o amendă în 2009, şi chiar dacă am luat, sigur am plătit-o imediat, ca un cetăţean responsabil ce sunt. 🙁 Evident că am păstrat chitanţele şi mă voi duce cu ele la administraţie, cum am făcut-o şi-n alţi ani,  dar de ce e nevoie ca de fiecare dată, noi, cei care plătim, să fim nevoiţi să ne dovedim asta?  De ce tot noi trebuie să apărem cu restanţe, taxe şi amenzi neplătite?

Continue reading Datoria mea faţă de Nuţu Cămătaru

Micul dejun

Eu nu prea mănânc dimineaţa. Ştiu nu fac bine, dar asta e. Azi însă m-am trezit cu o foame nebună. Probabil, a aflat stomacul meu că e criză şi frigiderul e aproape gol. 😀

Stăteam la masa din bucătărie şi savuram un sendviş cald şi gustos, cu ochii la televizorul din living, unde erau, cum altfel, ştiri.

Când papilele mele gustative se bucurau mai tare de gustul caşcavalului, care se îngemăna cu şunca uşor crocantă, pe ecranul televizorului a apărut o babă cu multe bube pe faţă şi apoi, imediat, fără să am timp să mă feresc, a urmat o imagine cu stomacul babei, deschis. Ceva de coşmar, vă spun. De unde, până atunci fusese o ştire cu pârtiile de pe Valea Prahovei, au băgat ei direct, stomacul şi intestinele babei buboase.

Continue reading Micul dejun

Temă noua

În principiu cam asta e.

Dupa ce v-am înebunit de cap de-o săptămână, dupa ce mi-au ieşit fire albe la tâmple şi-n mustăţi şi dupa multe căutări, să zicem că am găsit o tema care mă mulţumeşte. Evident că şi asteia îi voi gasi defecte, dar asta e altă poveste.

Gata,  am terminat pentru o vreme cu schimbatul temelor. 😀

Multumesc morena pentru ajutor!

Să-i educam…dar cum?

Sebi scrie un articol despre cum ar trebui să-i recompensăm pe copiii noştri. Face o paralelă între cum am fost noi crescuţi şi cum ar trebui crescuţi copiii de azi.  Dacă Iulia mea, de exemplu, ar vrea să ajungă ca tatăl ei  când va creşte, în niciun caz nu va trebui să primească aceeaşi educaţie pe care a primit-o el.  Vremurile s-au schimbat.

La un singur aspect nu sunt de acord cu Sebi. Recompensarea copiilor în bani ar trebui introdusă undeva după 15-16 ani sau deloc.

Eu le recompensez pe fete, dar nu cu bani. Ah mint, câştigă şi bani când merg să-mi cumpere ceva de la magazinul din colt şi le rămâne 1 leu rest, işi pot cumpăra ceva. 😀

Continue reading Să-i educam…dar cum?