O paralelă

E tot martie acum 30 de ani.

Grădiniţa la care mergeam era departe. Departe pentru un copil care se trezea în fiecare dimineată la 6.00, pentru ca la 6,30 să ia drumul grădiniţei, alături de părinţii grăbiţi, care trebuiau şi ei să ajunga la slujbă.

Cu ochii lipiţi de somn, îmi trăgeam pe mine dresurile, cărora atunci le ziceam ştrampi, şorţuleţul gri-bleu şi fundiţele. Cizmuliţele roşii de cauciuc, paltonaşul în carouri şi căciula completau ţinuta zilnică de grădiniţă la începutul primăverii.

E tot martie acum 20 de ani

Continue reading O paralelă

Oana Pellea-femeia memorabila

Rexona a lansat ieri, in cadrul unui eveniment, la care a fost o placere sa iau parte, noua gama de deodorante Rexona Cristal.

 Invitata de onoare a fost doamna Oana Pellea, o femeie  memorabia, careia i-am citit anul trecut Jurnalul si mi-am apropiat-o, astfel, intr-un anume fel. Desi a vorbit doar cateva minute, ea a reusit sa electrizeze audienta si sa o faca, cum spunea dumneaei, sa constientizeze momentul, sa nu-l considere doar o bifa pe agenda din ziua respectiva. “A fi memorabil insemna a lasa urme”, in antiteza cu ceea ce presupun noile produse Rexona, respectiv “fara urme”.

Mai tineti minte deodorantele de prin anii 80? Nu va nascuseti inca? Aha, pai sa va spun, pe vremea aia erau un lux. Doamna Pellea spunea ca atunci cand Amza a adus dintr-un turneu un spray Rexona, a simtit ca occidentul a intrat in casa lor. Nu se poate explica mai bine de atat, cam ce insemnau pentru noi chestiile astea la vremea respectiva. Acum e altceva, dar femeia e tot femeie si feminitatea isi cere dreptul ei major, in orice timp am trai.

Rexona Cristal vorbeste despre feminitate in orice imprejurare in care surprindem azi femeia: romantica, spontana, aventuroasa si senzuala. Cele trei vedete, ambasadoare ale campaniei, prezente si ele la eveniment, sunt Alina Chivulescu (like Audrey Hepburn, my favorite) , Diana Dumitrescu (like Marilyn Monroe) si Laura Cosoi ( like Angelina Jolie). Ne-au vorbit despre atitudinea si indrazneala care fac orice femeie moderna sa devina memorabila, recunoscand firesc ca ele sunt abia la inceputul acestui demers.

Fetele astea sunt ireal de frumoase. 🙂 Compania lor in cadrul evenimentului a ridicat temperatura si ne-au facut sa ne gandim ca tot ce avem de facut pentru a deveni memorabile, este sa traim pentru noi, sa facem tot ce ne place, sa pasim frumos pe cararile unde viata ne duce si sa lasam ceva in urma noastra.

Si restul de poze Continue reading Oana Pellea-femeia memorabila

Claxonăm?

Când maşina poliţiei e prima la semafor bizonii din trafic n-au curaj să claxoneze.

Dimineaţă. Semafor special pentru pietoni care arăta roşu. Prima la stop maşina poliţiei, în urma sa două jeep-uri  negre, în spatele lor spark-ul meu murdar şi călduros.

Se face verde, poliţiştii nu pornesc, că aveau ceva de discutat între ei. Ăştia cu 4×4 din faţa mea stau ca nişte mieluşei şi nu zic nimic. Eu număr în gând ca să nu mă enervez. Dimineaţa mă grăbesc, că mereu sunt în întârziere. Ajung la 60 cu numărătoarea şi pentru că nimic nu se mişcă în faţă, deşi pe sensul contrar circulaţia se desfăşura acum normal de cca. 1 minut, apăs tare pe claxon. Bine, mă bazam şi pe faptul că poliţiştii nu aveau cum să-şi dea seama cine e nervos în spate. 😀

Oamenii legii se trezesc, coloana porneşte.

Continue reading Claxonăm?

Placere gratis?!

Fiica-mea vrea caiet de biologie, curatenia de Pasti nu se face singura si ziua se mareste. Cu chestiile astea in minte, ajung dimineata la birou si incep sa citesc mailuri.

Printre cele 5236 de mailuri necitite,  gasesc request de prietenie de la 5minutedeplacere, pentru a-l adauga ca prieten pe facebook. De obicei, ce nu cunosc, ignor, cum insa, n-am intalnit inca pe cineva care sa ignore placerea, aparent fara explicatie, am acceptat. Deh, trebuie sa-mi satisfac si eu curiozitatile cumva.  Ajung intr-o pagina extrem de prietenoasa si aflu ultima gaselnita: un magazin online de shopping gratis.

Hm, mi s-a parut ca am citit shopping gratis…ce misto ar fi fost. Mai citesc odata. Stai sa vezi ca stau bine cu vederea, chiar daca ochelarii mei jmecheri m-au scos de multe ori basma curata. Am citit bine, numai ca nu inteleg. Vedeti dumeavoastra, cu capul nu stau chiar asa de bine.

Continue reading Placere gratis?!

Ninge

Ştiu că toată lumea vorbeşte despre ninsoare, ştiu că e a douăzecea zăpadă de anul ăsta, ştiu că ar trebui să fie primăvară, stiu… Ninge însă aşa frumos.

Ce-o să mai regretaţi voi fulgii aştia albi atunci când căldurile vă vor ţine închişi în cutii cu aer condiţionat, consumând necesarul zilnic de lichide în cantitate dubla şi petrecând două treimi din timp pe budă. 😀

Gândiţi-vă la câte beneficii avem de pe urma zăpezii: nu tu trafic aglomerat (am venit dimineaţa ca prin brânză, foarte puţine maşini pe stradă), nu tu praf  în atmosferă (aerul e cât de curat poate fi el într-o capitală europeană), nu tu burţi la vedere pe străzi (piţipoancele  sunt încă în blănuri), nu tu babe leşinate de la căldură, pe străzi, etc… Hmm, ce frumos ninge. ..

Continue reading Ninge

Idee de afaceri

Nicu deseneaza asta

pune intrebarea din titlu si o sheruieste cu mine,  beti, coana zoitzica, cristian, jocktherock si sabina.

Discutia ce a urmat suna cam asa:

coana zoitzica:

DA.

La subsol este bordel de masculi…. Sabina is in charge.

La parter sunt cursurile de supravietuire pe timp de criza- prof.lect.drd. Beatrice Cerneanu.

La primul etaj sunt tehnici de negociere si si conectare – Cristian si Jock.

La mansarda se hranesc porumbeii- prezideaza Coana si Jokeru.

Daca vi se pare ca lipseste cineva din ecuatie, ei bine, Nina e pe teren sa ne faca reclama si sa ne promoveze J

Cum m-am descurcat? Continue reading Idee de afaceri

Tico, salvarea şi mesajul

Sunt revoltată. Şoferii erau prietenii mei până azi. Pe unii îi salutam în trafic pentru micile concesii făcute şi mă simţeam de-a lor. Azi însă mi-au revenit toate nemulţumirile legate de trafic şi vreau să le vărs asupra unui singur specimen, căruia îi transmit următoarele:

“Măi dobitocule, conducător de Tico cu nr. B 36 HRL (e posibil ca ordinea literelor să fie alta 😀 ), dacă era mă copilul sau nevasta ta în ambulanţa pe care, cu ostentaţie, te-ai încăpăţânat să nu o laşi să treacă? Ce încercări de viaţă te-au făcut să te abrutizezi în halul ăsta? Ce era, mai canibalule, în capul tău în mometele alea?”

Gata, m-am mai liniştit. Sper doar că omului din ambulanţă nu i-au scăzut şansele la viaţă din pricina nenorocitului care, distantă de 1 km pe un drum larg şi puţin circulat, a dansat pur şi simplu cu băşina maşina pe şosea, în faţa unei ambulanţe cu toate semnalele pornite, special pentru a nu o lăsa să treacă.

Continue reading Tico, salvarea şi mesajul

Invitaţie la vals

Mai bine n-aş fi început-o. Uitasem ca exista oameni care-si bat joc de sentimente. Nu mi-a placut. Nu mi s-a părut căi vorba de o mare iubire, ci mai degrabă de un mare orgoliu. Nemăsurat, chiar. Urât. Iubire a fost doar din partea femeii, dar ce ştiu eu, sunt doar o femeie…

Nu înţeleg de ce cartea a avut aşa un mare succes la public. Nu merită. Nu-ţi aduce nimic bun. Sau poate, cine stie, poate îţi dă o lecţie. Poate îţi deschide ochii.

Eu am descoperit în ea un om urât, un om care n-a ştiut ce-i iubirea şi în tot ceea ce a făcut, chiar daca a dat impresia că face totul pentru cineva, el era întotdeauna cel pentru liniştea căruia se întamplau toate.

Continue reading Invitaţie la vals

Scurte de primavara

  • azi e 9 martie, se mananca mucenici si se bea vin. In pahare. Multe pahare. Ok, te poti descurca cu un singur pahar numai vinul sa curga. 😀
  • ghioceii mi-au inghetat pe birou. E frig.
  • copiii vor sa vina vacanta mai repede.  Vacanta de vara, nu altceva. Hhm, ce noutate, parca n-ar fi fost asa de cand lumea.
  • stam imbracati la birou. Centrala e trecuta pe vara de la 1 martie.
  • nu-mi mai tin franele la spark. Fluiera. Cica nu-i problema. 🙁
  • Sonia mi-a spus ca ieri un coleg i-a spus: ” esti tare”. N-am inteles contextul, dar ea era mandra de treaba asta.
  • am un inel nou si frumos pe deget. Imi place de mor. E cadoul primit de 8 martie. Merit!

Sa aveti spor la bautura! Maxim am spus!

8 Martie atunci şi acum

Trebuia să aducem fiecare câte 10 lei şi să ne îmbrăcăm în pionier. Făceam poze din alea ovale, de care văzusem că-şi pun oamenii pe cruci în cimitire. Da, când eram mici ne plăcea să ne uităm la pozele de pe cruci, în timp ce bunica era în biserică la slujbă.

Revenind, la şcoală venea un fotograf pentru a ne face poze ovale, pentru ziua mamei. Neapărat îmbrăcaţi în costume de pionier. Asta era, probabil, culmea eleganţei.

Ţin minte că într-un an, Laurenţiu (fratele meu) luase, cu o zi înainte de poză, o căzătură care-i lăsase un semn, cât toate zilele, pe nas. De ce ar fi vrut o mamă să primească de  8 martie o poză cu copilul ei mutilat şi îmbrăcat în pionier?

Continue reading 8 Martie atunci şi acum