Author: Nina

Link-urile săptămânii

Pentru că-i prima săptămână când se întâmplă asta și probabil v-am luat prea din scurt, am primit de la voi doar trei recomandări de link-uri. Sper ca săptămâna viitoare să fie mai multe și să-mi fie mai greu să aleg. Așadar, săptămâna asta vă dăm de citit așa:

  1. Prima recomandare vă trimite la Cațavencii, unde Simona Tache și Mihai Radu scriu savuros despre, cum altfel, femei și bărbați.  Articolul nu-i chiar de săptămâna asta, dar facem o excepție de data asta.
  2. Un articol foarte frumos cum numai cireașa poate scrie, despre ceava la care pun pariu că nu v-ați fi gândit și anume oameni și chiloți. Mi-a plăcut abordarea și cred că Sana are dreptate. Voi ce credeți?
  3. Tot Simona, de data asta la ea pe blog, ne arată cele mai tari ceasuri deșteptătoare, iar ultimul dintre ele este chiar foarte ingenios, atât de ingenios că eu nici n-aș mai adormi.
  4. Un articol scris foarte frumos de un nou membru al echipei de pe Daily Cotcodac, Alex Ripper, care sperăm că se va obișnui cu plata în sincere felicitări. A, e despre Yamaha și poate fi citit chiar și de fete.
  5. Râdem, glumim, dar lucruri despre care ai impresia că sunt prea departe pentru a te putea atinge vreodată se întâmplă chiar lângă noi. Haolica își pune întrebarea: facem ceva sau ne vedem de ale noastre?

Continue reading Link-urile săptămânii

Săptămâna 5

Ziua 36, 65,1 kg

După ce săptămâna trecută mă bucuram că am trecut sub 65 kg (aveam atunci 64,9), inevitabilul s-a produs săptămâna asta și azi dimineață mai aveam un pic și spărgeam cântarul (e unul din cele de sticlă). M-am cântărit de trei ori, ba mi-am dat și ceasul jos de la mână, poate-poate. N-a fost să fie, trebuie să recunosc, săptămâna asta m-am îngrășat.

Bineînțeles că îmi merit soarta cu prisosință, mai ales că aseară și marți n-am mai făcut cele 15 minute de bicicletă seara, iar în afară de asta am avut și vreo două seri cu mâncat mai mult decât se cuvenea. Și-am băut și vin fiert. 😀

Numai că îngrășarea asta mă face să mă ambiționez și mai mult. Stai așa că nu mă face el pe mine, cântarul zic. Îi vin eu de hac, mai ales că de azi am un program de băut ceaiuri ceva de speriat. Dacă până acum le-am cam ocolit, de acum înainte beau cel puțin trei căni de ceai zilnic, din care una musai e ceai verde. Și mălas și de carnea de porc, care porc tocmai s-a terminat și sper ca mama să treacă la gătitul din pui.

Continue reading Săptămâna 5

Caut articole frumoase

numai bune de link-uit.

Cum spuneam ieri parcă (deja mi se pare că a trecut o veșnicie), vinerea e zi de strâns link-uri frumoase, adică articole care v-au plăcut, și-au fost scrise pe bloguri în săptămâna care tocmai se încheie.

Aș prefera articole de pe blogurile românești, dar dacă ați citit ceva foarte interesant pe blogurile de afară nu ezitați să faceți recomandarea.

Ok, știu că vă frământă asta, dacă simțiți că ați scris săptămâna asta un post de care sunteți mândru pe blogul vostru, ei bine acum e momentul să vă luați inima în dinți, să lăsați modestia deoparte și să ni-l recomandați.

Continue reading Caut articole frumoase

Kasparov împotriva computerului

În 10 februarie 1996, la vremea când inventatorul tabletei își ascuțea creioanele de schițe, în Philadelphia, marele campion de șah Gari Kasparov avea programat un meci de 6 partide cu un computer IBM, Deep Blue.

Chiar dacă prima partidă a fost câștigată de computer și Kasparov s-a arătat devastat pentru câteva momente (îi trecuse probabil prin cap faptul că mașinăria e invincibilă), campionul mondial la șah din acea vreme s-a remontat, a acceptat înfrîngerea, și-a dat seama că poate învăța din ea și a abordat partidele următoare diferit. Era totuși pentru prima dată când un computer câștiga o partidă în fața unui campion mondial.

Continue reading Kasparov împotriva computerului

Arnold Schwarzenneger şi Sylvester Stallone pe patul de spital

Sau altfel spus Terminator și Rambo s-au întâlnit la spital. Toată lumea știe că Chuck Norris le-a făcut asta.  Glumesc!

Nu-i om pe lume care să aibă mai mult de 15 ani și să nu știe cel puțin trei filme (ok, măcar unul) în care cei doi să nu fi fost eroi principali, imbatabili și cu sfârșit fericit. Sfârșitul filmelor, nu al actorilor, că aceștia din urmă sunt mai muritori decât muritorii, oricât ar încerca ei să ascundă asta.

Continue reading Arnold Schwarzenneger şi Sylvester Stallone pe patul de spital

Cititori, vi se pregătește ceva

Mă scuzați că folosesc pluralul, mândria nu mă lasă să recunosc că s-ar putea să am un singur cititor și ăla cu tot cu mine.

Dar lucrurile nu stau chiar așa, eu știu asta și vă mulțumesc că treceți mai des sau mai rar pe aici, că vă aruncați un ochi și uneori mai lăsați și câte o părere, care de ce să nu recunosc, mă bucură foarte tare.

Pentru că am intrat în al 4- lea an de blogging, pentru că lumea se schimbă și suntem nevoiți să ne adaptăm cu toții, am de gând să fac niște schimbări aici în ogradă. Nu-s multe, da-s substanțiale și mă vor pune tare de tot la încercare. Ia să vedem: Continue reading Cititori, vi se pregătește ceva

Maestrul Danovski ar fi împlinit azi 95 ani

Puțini dintre noi știu că numele Teatrului Național de operă și balet din Constanța (maestrului nu i-ar fi plăcut deloc titulatura asta, el a militat tot timpul pentru un teatru de balet de sine stătător) vine de la cel mai mare dansator, coregraf, profesor și om pe care l-a avut baletul românesc, și anume Oleg Danovski.

La 09 februarie 1917 se năștea în Ucraina Oleg Danovski, ce avea să devină omul care a dus baletul romanesc peste hotare, .

Venit în România la vârsta de 14 ani, fugit împreună cu o elevă a mamei sale din Ucraina, trăiesc o vreme cu pâine și apă și își găsesc adăpost prin parcul Cișmigiu. După o perioadă reușește să se angajeze la teatrul Cărăbuș și aflându-se la timpul potrivit în locul potrivit, devine prim solist acceptând provocarea de a-l înlocui pe balerinul care se îmbolnăvise. A avut o prestație remarcabilă la premieră și și-a câștigat supranumele de Sfinxul Slav.

Continue reading Maestrul Danovski ar fi împlinit azi 95 ani

Life

Vântul bate exact cât să nu smulgă din rădăcini (așa ceva nu se prea se întâmplă, nu-i așa?) bradul imens din curtea de vis-a vis.

Mama s-a trezit azi noapte de două ori crezând că-i cutremur, noroc că patul nu i se mișca, că-n rest era în stare asta bătrână să scoale toată casa și să ne scoată pe toți în stradă, chiar și pe vremea asta.

Fetele care lucrează la noi stau aici în cartier, una singură vine mai de departe. Au venit azi cu copiii după ele, n-au avut cum să-i ducă la școli sau grădinițe, așa că am făcut o grădiniță în casă, spre disperarea doamnei care vine și face curat, rămasă și ea de trei zile în București (sta într-un sat înspre Urziceni).

Continue reading Life

Despre copii

Nu v-am mai povestit nimic despre fete în ultimul timp și asta n-ar fi nimic, că poate voi puteați să trăiți liniștiți și fără asta, dar mă tem că peste ani când voi ajunge la posturile de anul asta, mă voi întreba unde au fost ele plecate în perioada asta. 😀

Așa că vreau să vă spun că tocmai au terminat o epocă de istorie, au învățat despre Roma Antică și eroii ei, după mine ce-a mai interesantă parte din istorie, atât de îndepărtată încât nu poți să nu te întrebi dacă e ceva adevărat din tot ce știm noi despre perioada respectivă. Anyway, de azi ar trebui să înceapă epoca de română, numai că, ținând cont de codul portocaliu, s-ar putea să nu se facă ore nici azi nici mâine și copiii să aibă un weekend prelungit. Nu, ei nu se plâng deloc de asta.

În rest, au crescut și parcă se lungesc pe zi ce trece. Hainele le rămân mici și ele devin din ce în ce mai pretențioase (ca să nu zic fițoase). Nu vor să se îmbrace decât cool și și-au luat liber la șifonierul meu. Din păcate pentru mine, eu n-am ce să iau deocamdată din dulapurile lor, dar și când va veni vremea…

Continue reading Despre copii

Săptămâna 4

Ziua 29, 64,9 Kg

Au fost cele mai greu de dat jos 700g din viața mea de până acum. Adică m-am luptat cu ele două săptămâni și parcă nu se dădeau duse. Dar vă spun eu, până aici a fost mai greu și va mai fi odată la trecerea către 59… ohoho ce de lucru mai am până atunci.

Pentru că a trecut aproape o lună, la ziua 30 pun și-o poză, deși mi-e teamă că cele 2,7kg scăzute într-o lună nu se vor prea vedea, zic să fac un bilant al obiceiurilor fără de care nu voi mai putea trăi:

-micul dejun e sfânt. Luat întotdeauna până în ora 8, consta în cafea și două felii de pâine crocantă cu suncă de Praga, sau orice altceva care să-mi țină de cald și foame. 😀

Continue reading Săptămâna 4