fără toane

Personalitatea de azi nu-i un istoric, nu-i un rege, nu-i nici măcar un cântăreț, deși lui i-ar fi plăcut mult să poată cânta. Omul despre care vreau să vă povestesc astăzi face parte din familia mea și nu s-a născut încă cineva care să nu-l placă.

E unul dintre cei mai inteligenți oameni pe care-i știu, l-aș lua cu mine pe o insulă pustie, se pricepe la calculatoare deși odată mai demult…

… era prin anul 1998, mă angajasem de câteva luni și în firma la care lucram se luase hotărârea de a se schimba calculatoarele. Cele vechi au fost scoase la vânzare la niște prețuri mult sub ce era atunci pe piață, așa că am spart pușculițele din casă și-am luat și noi unul. Vreau să subliniez că la vremea respectivă nu știam nici să fac tabele în word, tot ce știam era să scriu adeverințe și să lucrez într-un program de contabilitate. Revenind, am adus computerul acasă, l-am așezat pe birou (biroul era și el cumpărat tot atunci, oamenii de la firmă cumpărau computere noi cu tot cu birouri pentru ele), i-am făcut legăturile și am început să ne jucăm soliter. Asta a fost în prima seară.

A doua zi când am venit acasă, Gabi (da, de el e vorba, e fratele soțului meu și pe vremea aia locuia cu noi) era la el în cameră, stătea întins pe pat în întuneric și calculatorul era stins. Îi aprind lumina și-l întreb ce face. El îmi spune că a stricat computerul. Cum adică l-ai stricat, zic eu. Zice, am șters tot. A fost aproape ca la înmormântare în seara aia la noi în casă. Și Sorin era negru de supărare, ca să nu mai zic de computer care avea ecranul complet negru. A doua zi când am ajuns la serviciu l-am întrebat pe șeful nostru de IT ce-i de făcut cu computerul de acasă. I-am zis că din greșeală a fost șters tot din el. Omul, de bună credință, îmi spune că e foarte puțin probabil să ștergi ceva din greșeală pentru că la orice comandă de ștergere, computerul te întreabă dacă ești sigur că vrei să faci asta. Bineînțeles că nu era cazul nostru, Gabi ștersese tot și asta era un fact.

Nu mai țin minte cum am reinstalat sistemul de operare și cum am învățat cu toții să folosim computerul, cert este că de atunci începând, Gabi a învățat tot ce se putea învăța  despre calculatoare, a ajuns să lucreze în domeniu, să facă site-uri și programe, etc.

Ok, ați înțeles ce-am vrut să spun. Cred că nicio provocare nu-i prea mare pentru el, în afară de aia cu cântatul, se înțelege. Nu l-am văzut niciodată certându-se cu cineva și e genul de prieten care te ajută chiar dacă-l suni la miezul nopții. Bine, asta dacă aude telefonul sau dacă nu-ți închide în nas, dar doar pentru a te suna el înapoi. 🙂 Aș vrea ca fiecare dintre  voi să cunoască și să țină aproape un astfel de om în viața lui.

La mulți ani, Gabi! Îți doresc să nu te schimbi în niciun fel și să fii mereu OMUL care ești!