fără toane

…de când făceam apel la voi pentru a strânge împreună 250 lei, pentru a ajuta o timișoreancă să treacă de un hop cu care probabil mulți dintre noi ne-am întâlnit în viață, acela de a aștepta ziua scadenței chiriei sau în general ziua scadenței unei datorii. Spre deosebire de ea, noi am avut aproape familiile sau prietenii și am reușit să trecem ușor peste, dar ce te faci când familia pe care o ai, ești tu și fetița ta de 4-5 ani, iar prietena cea mai bună este colega ta de muncă, care se descurca un pic mai bine și te-a ajutat mereu, dar nu-i nici ea vreo bogătașă.

Așteptările mele au fost atunci întrecute mult, mult de ceea ce s-a întâmplat și în nici trei zile am reușit să strângem bani pentru chiria Valentinei pe urmatoarele 9 luni. Ce-am mai aflat între timp, e aproape telenovelistic, numai că sper ca telenovela să aiba un final fericit.

La câteva zile de la data când i-am trimis primii bani, cantina la care lucra Valentina fost vândută și jumătate din personal concediat. Cum regula spune că ultimii veniți sunt primii plecați, Valentina era printre cei concediați. Numai că cei care au cumparat locul, am înțeles că mai aveau o cantină, în alt loc din oraș și aveau și acolo nevoie de oameni. Femeia s-a dus acolo la interviu și au angajat-o chiar din ziua respectivă, în niște condiții ușor mai bune decât acolo unde lucrase, în sensul că are același salariu (800 lei/luna), dar acum îi sunt plătite orele suplimentare (6 lei/ora).

În timpul asta, bătută la cap și de noi, Valentina n-a stat degeaba, a mai vorbit cu câțiva oameni și-a mai obținut câteva promisiuni de joburi mai pe măsura puterilor ei. Deocamdata sunt doar promisiuni, dar să sperăm că măcar una se va concretiza.

Nu vă spun cât s-a bucurat (și ea nu-i o fire prea exuberantă) atunci când i-am spus de partea cu chiria asigurată până iese din iarnă, deși are, așa, și-o urmă de tristețe legat de tema asta,  spune că ea muncește, și atâta timp cât are două mâini, două picioare și-un cap e în stare să facă orice muncă, numai să-i fie bine ei și fetiței.

Eu mulțumesc din nou tuturor celor care s-au implicat în asta și sper că, dacă nu luna viitoare, măcar în septembrie (știți voi, toamna se numară bobocii) să auzim că Valentina și-a găsit un loc de muncă mai bine plătit sau măcar ceva part-time care să-i aducă un venit în plus. 🙂

Am mai aflat că scadența la chirie nu-i 30 cum știam noi luna trecută (ăla era ultimatumul pe care i-l dăduse proprietarul), ci 20 ale lunii, așa că ieri i-am trimis banii pentru chiria de luna asta (tot prin Western), iar de luna viitoare îi voi face transfer bancar pentru că la noul loc de muncă i-a pus să-și deschidă conturi la ING. 😀

Deci da, mi s-a stricat scanerul și am făcut o poză cu telefonul, chitanței. 🙁

Mulțumesc  încă o dată tuturor, și pentru că eu vă promisesem atunci că-i trec în blogroll pe cei care mă ajută cu asta, mi-am dat apoi seama că eu nu știu blogurile tuturor celor care au trimis bani, așa că vă rog  să mi le spuneți voi (o puteți face și pe mail).