fără toane

Nu-i o cofetarie e un om. O fata de fapt, care inca mai cauta femeia. O stiu de mica. Copil cu ochi albastri, cu minte multa si nascut in secol gresit. Parerea mea. Timpurile astea nu-s pentru ea.  Oameni asemenea ei sunt putini azi, dar sper sa se gaseasca si sa se recunoasca. Si-a facut blog de cateva zile si zice ca, e strict pentru ea. Eu stiu insa ca are nevoie de prieteni, de oameni asemenea ei. Te rog pe tine cel care citesti sa-i faci o vizita, sa mergi la cofetaria indigo si sa gusti ceva dulce. Are insa si prajituri cu ciocolata amaruie, ai grija. Daca-ti  va placea, ai sa revii. Ea e mereu acolo, cu ganduri, cu versuri, cu vorbe….