fără toane

Nu vă așteptați la cel mai interesant jurnal.  A fost o săptămână ciudată, cu bune și cu rele, mai mult rele. Și da, bucuria e că a început școala fizic, am fost la deschiderea anului școlar incognito, printre părinți, copii și profesori. Fiecare își vedea de treaba lui, părinții nu conteneau în a-și bombarda copiii cu sfaturi pe care probabil le mai spuseseră de zeci de ori, profesorii erau ocupați să-și strângă clasele cât mai distanțate de celelalte, copiii nu voiau decât să-și revadă colegii și să se bucure de împreună, în timp ce directorii și invitații lor își rosteau discursurile pe care nu le asculta nimeni. Cu toții însă erau bucuroși că școala a început. Și nu, n-a fost la toate școlile cu careu.

Luni – am avut ca punct suplimentar pe ordinea de zi, aprobarea proiectului Școala după școală. Așa că s-au convocat ședințe de comisii și la buget și la învățământ pentru avizarea lui. În ședința de Consiliu Local de după amiază am votat alături de colegii mei asigurarea derulării programului, dar am venit și cu un amendament, al Mihaelei Văcaru, acela de a colecta feedback de la elevi, părinți și profesori, care să poată fi analizat și în urma căruia programul să poată fi îmbunătățit. Anul acesta 5861 de elevi din Sectorul 3 vor putea beneficia de program cu finanțare din bugetul local.

Și pentru că mi-e dor să văd copii bătând mingea în curtea școlii, vreau să vă spun că tot în ședința asta am aprobat proiectul privind accesul gratuit pe terenurile de sport din aer liber şi în spaţiile de recreere din curtea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din Sectorul 3. E cu regulament și va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2021, așa că hai cu sportul de masă și în sectorul nostru!

Marți – A început școala, au început și ședințele de CA. Multe!

Tot azi am participat la un curs pe probleme de mediu și salubritate cu Raul Pop și Octavian Berceanu. Concluzia cu care am plecat a fost că fiecare UAT are specificul lui și ce se aplică cu succes într-o parte nu se potrivește deloc în altă parte, așa că pentru soluții locale ne trebuie discuții aplicate și specifice pe situația reală din fiecare zonă. Cu un singur lucru a fost toată lumea de acord, ca să avem rezultate pe zona asta trebuie îndeplinite trei chestii simultan: să avem bază legală, logistică pusă la punct și activitate de comunicare care producătorii de deșeuri, adică noi. La București urmează să se înființeze Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale (ADI), un organism care să permită atragerea de fonduri europene pe salubritate, în lipsa căruia acestea nu au putut fi accesate. Tot în ședința de luni, am aprobat asocierea cu celelalte sectoare și PMB pentru constituirea acesteia.

Miercuri – Vă spuneam că-i ziua și ședința de CA la școli.  O nebunie. dar problemele sunt de toate felurile și-mi îmi pare foarte bine că le aflu și încerc împreună cu ceilalți membri ai consiliilor de administrație să le găsim rezolvări punctuale, dar le și notez și dau mai departe, pentru că multe dintre ele sunt probleme de sistem și mai devreme sau mai târziu trebuie rezolvate. Mai bine mai devreme. 🙂

Joi – Azi am votat pentru noul președinte al partidului USRPLUS. Nu am să spun cu cine, deși nu-i deloc greu de ghicit, dar nu mi se pare corect să mai facem campanie în timpul votului, deși regulamentul (care înțeleg de ce e făcut așa) o permite. Mă bazez pe faptul că avem candidați serioși și un partid care nu va fi condus exclusiv de președinte. Mie mi se pare că acțiunile membrilor (în funcții sau nu) ridică sau coboară un partid, nu neapărat numele președintelui. Dar admit că n-am cine știe ce experiență politică și poate greșesc.

Vineri– În fiecare zi de la începerea școlii, avem cel puțin o ședință în care aprobăm intrarea în online pentru 14 zile a unor clase de copii, datorită unor cazuri noi de Covid 19. Chiar dacă printre noi sau cunoscuții noștri nu sunt îmbolnăviri, asta nu înseamnă că ele nu există și eu simt asta zilnic la mai multe școli.  În plus azi, într-o discuție un partener extern, acesta mi-a spus că la ei în țară, pentru că au intrat în zona roșie, nu se mai poate merge la serviciu decât dacă ești vaccinat sau îți faci zilnic testul covid. Din fericire la ei în companie erau deja toți vaccinați, dar mi-a zis că sunt cozi enorme la centrele de vaccinare. La noi încă e bine!

Sâmbătă – Azi a fost zi de relaxare. Cafea, prieteni, dulciuri și lectură. Am terminat de citit Dragă Zari ( povești nespuse ale unor femei din Afganistan). Nu recomand. Orice problemă vi se va părea neimportantă pentru o vreme. În lumea asta azi o femeie a fost împușcată în picior pentru că i se vedea glezna. În lumea asta azi o fetiță de 11 ani merge fără să știe la nunta ei.  Și tot în lumea asta, undeva, un frate își joacă sora la poker. Destine care nu ar fi avut altfel de suferit, nu boală, nu sărăcie (deși nici asta nu lipsește), nu calamități. Doar oameni, cultură și lipsă de educație.

Duminică – De câteva zile mă simt rău. Am o chestie la stomac care revine din doi în doi ani și simt că-mi fură pur și simplu timp. Bine, iau tratamentul, dar nu-i ca și cum aș fi în cea mai bună formă. Totuși, azi vreau să ies în sector. Nu știu dacă am mai spus aici vreodată, dar chiar dacă mă duc doar la bancă și văd un om lucrând într-o grădină de bloc sau dacă trec printr-o  zonă de la noi din cartier, eu intru în vorbă cu oamenii. Nu le spun întotdeauna că-s consilier, deseori însă o fac. Sunt oameni care nu așteaptă nimic de la autorități și oameni care se bucură că cineva îi întreabă de probleme și le mai povestește ce se mai întâmplă în consiliu. Sunt și oameni supărați, uneori nervoși, care își varsă amarul și au așteptări, pe bună dreptate. Încerc să îi îndrum dacă pot și, dacă nu pot, să cer ajutor. Uneori le explic cum se întâmplă de fapt lucrurile, alteori le știu ei mai bine decât mine. Oricum, ne face bine să stăm de vorbă și să ne ținem mintea deschisă.

Mai avem de parcurs 161 de săptămâni. Să fim bine!