Sau discuții zilnice cu direcțiile primăriei și ce am înțeles eu (și îmi doresc foarte mult să înțeleagă toată lumea cât mai mulți oameni) din PNRR (Planul Național de Relansare și Reziliență).
Știu ca nu va așteptați să vorbesc despre asta, dar ținând cont că toată săptămâna noi am avut pe lângă ședințele obișnuite din CA-urile școlilor:
- luni – discuții despre buget cu Poliția Locală, Direcția de Dezvoltare durabilă și Direcția Administrativ și management documente;
- marți– discuții legate de buget, cu Direcția Achiziții Investiții; Tot marți, cercetarea de piață privind încheierea contractului de analiză a societăților primăriei a fost publicată în sistemul de achiziții publice.
- miercuri – e tot despre buget. Discuțiile au fost cu Direcția de învățământ. Am citit bugetele a peste 30 de unități de învățământ pe care le are primăria în administrare, din cele 66. Atât am apucat. În principiu școlile cer cam aceleași lucruri, dar bugetele lor diferă mult. Va trebui și aici egalizate cumva pe cost/elev, dar nu-i simplu. Una din temele comune e ”cum facem să ne ajungă hârtia igienică și săpunul”. Dar asta nu-i doar problema noastră. Fac aici o paranteză și vă spun că am citit peste 500 de pagini despre modul în care au găsit alții soluții legate de consumul acestor produse în toaletele școlilor, desigur soluții mai bune sau mai rele. De la producători până la conducerile unităților de învățământ, femei de serviciu sau chiar comitetele elevilor din școli și licee, nimeni nu a găsit încă soluția perfectă. Dacă vă interesează subiectul, facem dezbatere. Dacă aveți deja soluția, veți deveni celebri și bogați. În rest avem nevoie să refacem curțile școlilor, mai ales terenurile exterioare de sport și multe altele.
- joi- buget din nou, de data asta cu Direcția de administrare a domeniului public. Am discutat despre multe aspecte, dar vreau neapărat să vă spun, îmi vine chiar să scriu cu litere mari: In Sectorul 3 asociațiile de proprietari pot solicita plantarea de gard viu în jurul grădinilor de bloc. Desigur, dacă ne-am baza pe civilizație, n-ar mai trebui să avem deloc garduri la aceste grădini, dar înțeleg că e o nebunie cu ele, că vin unii și le vandalizează și suntem în momentul în care avem încă nevoie de garduri la grădini. Dar hei, ele pot fi din gard natural, pe care DADP se angajează să-l și îngrijească până se prinde și poate rezista întreținut doar de natură și poate de câțiva locatari iubitori de verde natural.
- vineri – fără discuții despre buget, dar cu centralizat ce am discutat cu fiecare. Acum urmează greul, de luni o luăm de la capăt. De unde tăiem și unde punem. Dar nu-i simplu deloc, pentru că Sectorul 3 are de fapt un buget găleată. Punem să fie și vedem noi apoi pe ce cheltuim. 🙁
Și acum vine legătura cu PNRR-ul, care-i o chestie extrem de deșteaptă. Dacă aș fi primar, aș construi bugetul pentru perioada mandatului meu fix cum e gândit planul ăsta. Ce mă bucură la momentul acesta, este că noi la Sectorul 3 vrem deja să facem fix ce ne cer oamenii ăia de la Bruxelles în ceea ce privește administrația locala.
Pentru cei care nu știu, vă spun în două vorbe ce-i cu planul ăsta. Țările UE au luat la comun o sumă de bani, pe care apoi au împărțit-o după niște criterii între țările membre și în maxim 5 ani, adică până la sfârșitul lui 2026, țările vor primi banii ce le revin, numai dacă se țin de planurile de reformă agreate și de planul de finanțare eșalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani și pe ținte de atins periodic. Primim o finanțare de 13% din sumă la început și apoi în funcție de rapoartele bianuale pe care le transmitem mai primim sau nu bani. O parte din bani sunt nerambursabili, o altă parte luați sub formă de împrumut.
Ce trebuie să reținem este că PNRR nu este despre proiecte. PNRR este despre reforme. În rapoartele pe care le vom trimite, vom primi bani numai dacă reforma înaintează. De exemplu dacă vorbim de reforma ANAF, degeaba dăm noi raport că s-au cumpărat calculatoare noi, am instruit personalul și am zugrăvit clădirea Administrației Fiscale, dacă gradul de colectare a taxelor nu a crescut, nu primim banii. Sau la împădurit că tot avem copacii plantați pe hârtie. Degeaba spunem că am plantat sute de mii de hectare de pădure, dacă riscul de inundație e același sau gradul de poluare în zonă nu scade.
Cum s-au ales reformele astea? În ultimii ani, României i-au fost făcute recomandări de reforme în rapoartele de țară ale Comisiei Europeană. Practic noi trebuie să luăm acum recomandările astea și să încercăm să le punem în practică. De exemplu, ce ne interesează direct pe noi:
- Reforma administrației locale: În plan se solicită un fond pentru primării, dar fără a propune deocamdată nimic substanțial ca reforme. Ce înseamnă în rezultate, această reformă a administrației locale? Rezultatul ar trebui să fie eficientizarea proceselor organizaționale, modernizarea gestionării și sporirea motivării și a competențelor funcționarilor publici, iar toate astea să aibă în centrul lor cetățeanul și modul în care administrația se raportează la el. Fără 7 drumuri pentru o ștampilă, fără zeci de sesizări pentru o problemă, fără mașini parcate pe trotuar, fără școli fără materiale de curățenie, fără fraude, fără, fără … Și cu mult verde și aer curat. 😀
Din cele 29,2 miliarde de euro alocate României, noi trebuie să cheltuim 37% pe reforme și investiții legate de schimbarea climatică (verde) și 20% pe digitalizare. Asta cu digitalizarea (în administrația locală că aici e treaba noastră) o văd mai ales în interiorul administrației. Poate nu o va vedea cetățeanul, dar prea mult timp s-au făcut lucrurile doar pentru fațadă, și vă spun sincer că ce e în interior, e dezastru. În cel mai fericit caz noi avem un excel. Bazele de date, acolo unde ele există, nu sunt corelate între ele, nu știe stânga ce face dreapta și asta, deși nu se vede, îl afectează pe locuitorul sectorului mai mult decât ar crede la prima vedere. Mie, un cetățean pe care până acum doi ani nu l-a interesat politica, nu îmi vine să cred că o direcție a primăriei care administrează bugete de sute de milioane anual, urmărește modul de implementare a proiectelor și a cheltuielilor pentru ele, într-un excel. Și de aici curg o mulțime de lucruri pe care nu le facem cum trebuie, de aici posibilități de fraudare (cu voie sau fără voie), de aici înlocuiri de borduri din doi in doi ani și piste de biciclete care se termină într-un gard. Bunul mers al proceselor dintr-o administrație locală e mult mai important decât culoarea politică a primarului.
Și ca să închei cu PNRR-ul că am impresia că mai mult v-am încurcat cu explicațiile mele, fondurile europene normale, acelea pe 7 ani, date pe proiecte ca si până acum, nu au nicio legătură cu PNRR-ul, ele vin separat. Practic ce nu putem prinde în PNRR, putem duce acolo și abia ce nu se încadrează nici acolo, trebuie făcut cu banii noștri. Ah, sper să fim atât de buni încât să ne folosim maxim de toate fondurile astea.
În fine, relaxare! Am auzit toată săptămâna cuvântul, dar de luni pana vineri doar l-am auzit, ca la consilieri nu a putut fi vorba de asta. Și săptămâna viitoare e ședință de Consiliu Local, unde trebuie să aprobăm niște modificări de sume într-un proiect cu finanțare europeană, care e pus în practică tot românește. Vă povestesc săptămâna viitoare. Vă spun, e cale lungă și nervi de tocat cu schimbările pe care le dorim. Dar le vom face!
Mai avem de parcurs 179 de săptămâni. Să fim bine!