Acum câteva zile am avut o antrenoare nouă, o tânără (însărcinată), la aqua gym. A venit lângă mine și m-a întrebat ceva, iar eu am înțeles:
– Tu în ce lună ești?
M-am gândit că fata s-a uitat la burta mea și a tras concluzia că sunt însărcinată. Adică degeaba merg eu la sală și la aqua gym, că tot am o burtă de femeie gravidă. Bine că nu a întrebat: Cât mai ai până naști? Abia atunci poate mi-aș fi făcut poate ceva griji sau m-aș fi întristat. Dar nu, eu pur și simplu am simțit că mi se umple inima de bucurie. Vă dați seama? Fata aia m-a văzut suficient de tânără încât să mai fac un copil. Ce frumos! Îmi venea s-o pup. Las-o încolo de burtă că o dau eu jos! Toate astea îmi treceau mie prin cap în timp ce îi răspundeam:
– Nu sunt însărcinată, așa e burta mea!
La care ea, dând din cap îmi spune:
– Nu, în a câta lună de antrenamente la aqua gym esti?!
Oook, deci nu mă vede tânără…