Am citit zilele trecute într-un comentariu la o postare de pe facebook, ca cineva a numit România ca fiind ”țara lui nimeni cinstit”. Grav e că inițial chestia asta mi s-a părut corectă. După care m-am gândit la mine și mi-am dat seama că nu-i adevărat. M-am gândit apoi la familie și la câțiva prieteni pentru care aș băga mâna în foc și mi-am reconfirmat gândul care striga ca un nebun de undeva din lăuntrul meu: nu-i adevărat, nu toți suntem așa.
Apoi m-am gândit la România.
De câte ori aud pe cineva vorbind de rău România, încerc să vin cu contraexemple. Spune cineva despre țara noastră (da, da, e și țara ta) că-i plină de oameni needucați? Eu îi spun că la București, are loc unul dintre cele mai importante concursuri de muzică clasică din Europa, Festivalul de muzică George Enescu, festival ce se desfășoară cu casa închisă întotdeauna.
E drept, cultura muzicală a majorității nu-i tocmai la cele mai înalte cote, și mi-e ciudă că dacă oprim acum un puști de liceu pe stradă și îl întrebăm de Vlad Stănculeasa, o să spună că nu a auzit de el. Ce pretenție să am atunci la doamna Lili de la Cora?
Ca să știți, Vlad Stănculeasa, unul dintre laureații Festivalului George Enescu din 2007, este astăzi concertmaestru al Orchestrei simfonice din Göteborg și cântă pe o vioară ce i-a aparținut chiar marelui Enescu. Acesta din urmă i-a făcut-o cadou celui mai strălucit elev al său, nimeni altul decât violonistul Yehudi Menuhin, care și el a participat la prima ediție, cea din 1958, a Festivalului Enescu. În posesia lui Vlad Stanculeasa vioara a intrat pe vremea când acesta studia în Elveția, și deși initial i-a fost incredințată doar pentru a încerca s-o ”îmblânzescă”, pentru că s-a potrivit atât de bine cu vioara, a ajuns ca la sfârșitul stagiului aceasta să-i fie încredințată definitiv.
Oare omul care vorbea de rău românii avea dreptate? Chiar suntem needucați? Nu, răspunsul este nu. Faptul că tu, omule care n-ai întâlnit decât români needucați, ți-ai format o idee greșită despre România, nu-i un capăt de țară. Noi, cei care simțim și trăim românește, cei care avem în jur oameni de calitate, cei care încercăm zi de zi să ne facem o viață frumoasă aici în România, știm că #RomâniaContează. Și contează mai ales datorită oamenilor ei de valoare, care poate nu apar la televizor la știrile de la ora 5, dar a căror valoare a depășit cu mult granițele tării. Și nu numai noi știm că #RomâniaContează pe harta lumii. Sunt și mulți străini care gândesc așa, și asta pentru că au avut șansa să întâlnească români de calitate.
În perioada 6-27 septembrie, se va desfășura anul acesta e muzică George Enescu, la care simpla participare este pentru artiști o mare reușită, nu mai vorbim despre cum le este influețată cariera celor care câștigă premii. Anul acesta, Academia de Muzică din Viena oferă laureaților acestei ediții a Concursului posibilitatea participării în cadrul unui master-class cu mari muzicieni ai lumii, la Viena.
Aveți mai jos un filmuleț în care Vlad Stănculeasa (da, acel Vlad Stănculeasa) vorbește despre cum i-a influențat lui cariera Festivalul de muzică clasică George Enescu:
Puteți afla zilnic vești despre Concursul de muzică George Enescu urmărindu-i conturile de facebook, twitter și instagram.
Toti romanii stiu ca avem in tara si persoane educate, insa cand dai nas in nas cu realitatea, cand vezi ca in autobuz, in scoli, in magazine, oriunde ai merge, dai peste cei care sigur nu stiu cum arata o vioara, parca iti vine sa plangi. Mult prea putini romanii au o educatie muzicala solida, din pacate. Tocmai din acest motiv trebuie incurajati cei care, ca si tine, aduc la lumina astfel de evenimente, ce ar putea contribui la schimbarea in bine…
Tot romanul il stie pe Enescu, daca nu altfel, macar de pe bancnota de 5 lei. Asadar, baza o are toata lumea. De aici inainte fiecare se opreste unde crede ca-i deajuns pentru el cata cultura muzicala are. Ferice de cei ce nu se opresc niciodata.
Eu cred ca Romania e o tara de oameni faini. Si poate nu ar trebui sa compar, dar o fac: la capitolul muzica suntem mult mai educati ca multi altii, am si exemple, dar ti le impartasesc cu alta ocazie 😉