Trecem peste partea de prea-dimineață care s-a desfășurat aproape ca ieri și ajungem la făcutul cafelei. Permiteți-mi doar să menționez o mică schimbare, azi nu doar m-am îmbrăcat, azi m-am gătit, cu dres galben (ați auzit și voi ca-i cald, nu-i așa) la ghete negre, cu rochiță de la Tina R și vestă de blană. De machiaj nu mai zic, am hotărât să profit de cosmetice cât încă le mai am. So, v-ați făcut o imagine, eram gătită prună când am ajuns la partea cu cafeaua…
Cum de două zile n-am lapte ( nu mă trimiteți la colt să cumpăr, că nu mă duc) m-am hotărât să mai apăs o dată pe butonul expresorului și să-mi dublez cafeaua, să nu merg în birou cu cana doar pe jumătate plină (cică aduce ghinion 😀 ). Numai că fix atunci când am vrut să fac asta, mi-a apărut pe ecranul mașinii de cafea picătura de apă care mă anunță că trebuie să umplu recipientul. L-am scos tacticoasă și m-am dus cu el la chiuvetă, deși Sorin îmi repetă obsesiv că trebuie umplut cu apă plată. Pai da, dar bidonul cu apă e departe de mine, mai bine bag de la chiuvetă. Și dau drumul la apă uitându-mă pe geam, să văd dacă mai e acolo pisica vecinilor care vine uneori și mă urmărește cum îmi fac cafeaua. Era.
Voi știți ce greu trece apa prin vesta de blană și prin rochița de la Tina R? Greu de tot. Porcăria aia de baterie de la bucătărie arată ca un 
furtun de duș și poate fi fixat în ce direcție vrei tu ca să fie mai ușor la spălat vase, umplut chestii, udat persoane. Azi, spre nenorocul meu, era îndreptată fix spre pieptul meu, iar cât timp eu am căutat cu ochii pe geam pisica, i-am zâmbit, mi-a arătat lăbuța, apa și-a făcut loc până în ghetele mele. Bine, puteți spune că sunt nesimțită, dar eu am simțit doar o răcoare, care face foarte bine dimineața, de unde să înțeleg eu că de fapt mă murasem toată, ca să nu mai zic de bucătărie, că era lac. Și nici măcar nu am umplut nenorocitul de recipient al expresorului.
Când m-am prins eu ce se întâmplă, am vrut să salvez ce mai putea fi salvat și în loc să duc dușul ăla spre chiuvetă, l-am ridicat și mi-a venit exact pe față. Și atunci m-am trezit de-a binelea. Dar din păcate nu fusese un vis, eu zăceam udă fleașcă în mijlocul bucătăriei cu o cană de cafea plină doar pe jumătate. V-am spus eu că aduce ghinion? Nu m-ați crezut. :))
Hai ca am zambit azi! Imi inchipui cat de nervoasa ai fost, insa intamplarea e haioasa privita de pe margini! Poate asa au trecut cele 3 ceasuri rele de azi!
Pai tu de ce crezi ca o povestesc eu aici? Ca s-o pot citi peste vreo doi ani si sa ma pot amuza si eu, ca azi…numai in fata mea sa nu fi fost. 🙂
Gata, mi-a trecut și senzația proastă de după visul aiurea de azi noapte! Uff, hai să fie asta cea mai rea întâmplare a săptămânii ăsteia!
Ia zi, după aia te-ai gătit din nou? Dar nu tot prună, nu? :)))
Nu, mi-am luat blugii si-un pulover mototolit. Adica mi-am facut in ciuda. 🙁
Auch!!! patesc si eu din-astea, tot cu mana mea facute si tare ma supar pe oricine imi iese in cale :))))
Eu de data asta am fost singura in bucatarie, dar tot m-am gandit sa dau vina pe pisica de la geam. Ce cauta acolo? De ce venise?
Ce zici tu straine? Ieri am reusit performanta lui Base de a ma zgaria in ureche cu batul:) bineinteles faza urmata de sangerare si scadere auz. Asta ca tot era prima zi de gradi a copiiilor. Ii las pe mana sotului si a soacrei si fug la urgente orl panduri. Nu e grav. Merg sa recuperez copiii de la Gradi. Au avut zi de colorat cu carioca. Alex al meu avea un fel de mustata cerc verde. Vine sa ma ia in brate si vad ca avea si miinile colorate. Zambesc gandindu-ma la tona de spirt cu care o sa il curat. Nu ca e bine cand cresc??? Eu tot astept
Am auzit ca te-ai zgariat, numai tie ti se putea intampla.
Mai ai un pic de rabdare ca pustii vor creste si vei scapa de grija lor. Oh, wait, sunt copiii nostri si va trebui sa avem grija de ei toata viata. 🙂
[…] de pe blogul său, iar eu m-am gândit să o dau mai departe lui Vladen, Adrian, Dan, Kadiei, Ninei, Iulianei și […]
3 ceasuri rele consumate la prima ora deja :))
pot sa le consider asa, desi n-au fost decat 10 secunde. :))
La bucatarie imi este bine intotdeauna, insa la baie… Nu trece saptamana fara sa am astfel de accidente cu dusul care zboara pe unde vrea el, daca il scap o secunda din ochi sau din mana… Spui ca este din cauza cestii de cafea, umpluta mereu doar pana la jumatate? Si daca beau o cana plina, sigur imi merge bine? 🙂
DA, sigur iti merge bine. Incearca! 🙂
[…] o perioadă, acest drum! Vreau să îi amintesc pe Elly, Andreea, Vavaly, Radu, Adriana, Dan, Nina, Dana, Javra, Mihaela, o altă Mihaela, Zina, Ana-Maria, Pinky, Nice, Iuliana, SLVC, Irealia, […]