Îmi place viața mea. Ar fi fost trist să fie altfel, dar aș fi trăit și cu asta. Faptul că-mi place, nu mă face, însă, să uit că ea poate fi și mai frumoasă de atât.
Ia ascultați aici, dacă s-ar inversa zilele lucrătoare cu cele libere, atunci aș fi mai mulțumită decât un copil supraponderal căreia mama îi pune în față o ciocolată mare. Mi-ar mai plăcea ca și vacanțele să fie mai dese. Măcar vreo 10 pe an. Nu lungi, de maxim 15 zile. Nu, nu vreau asta pentru toată lumea. Numai pentru mine și ai mei. Ok, și câțiva prieteni, că nu-i fain tu să fii liber și prietenii la muncă. Vedeți, ar fi fost bine să fim prieteni. 🙂
Aș mai vrea să trăiesc într-un loc cu foarte puțină poluare (observați că nu zic fără poluare, că-i utopie). În ultimul timp cu cât înaintez spre centrul orașului cu atât mai mult mă ustură ochii. Știu sigur că-i de la aerul neprietenos. Mi-ar placea să trăiesc la munte. Dar și la mare. Mai bine aș găsi un munte lipit de mare cu străduțe înguste care să ducă șerpuind la plajă.
Îmi pun din ce în ce mai mult întrebarea: Unde greșesc? De ce nu sunt încă acolo?
Cred ca sunt multe care nu ne plac la viata noastra. Dar eu as zice sa te gandesti si focusezi pe ce iti place foarte tare la ea si cum sa te bucuri cat mai mult de partea asta. nu zic ca nu sunt de accord cu tine, sunt, si e bine sa vrei mereu mai mult. Si uite ca eu vb, ca sfatul asta e ca si cum l-am scris pt mine ca si eu as avea nevoie sa-mi mai spuna cineva asta :))
Multumesc pentru sfar, Cris! Iti dai seama ca in marea majoritate a timpului ma focusez pe chestiile bune pe care le am si ma bucr de ele maxim, dar e imposibil sa nu vrei tot timpul si alteva, mai ales vacante. Daca vrei rescriu sfatul tau pentru tine.:)
In primul rand, tu esti libera sa iti faci jobul asa cum doresti. Freelance-ul iti permite sa lucrezi cat doresti, de ex. Apoi, la fel cu vacantele. Esti libera sa iei liber cat doresti. Personal, iesim din oras cel putin o data la trimestru. Ba chiar mai des in ultima vreme. Si cel putin de doua ori pe an facem iesiri mai lungi de 2-3 zile. In gen 10-14 zile in sept si 4-5 zile in mai.
Daca iti place si la munte si la mare , iti recomand fie coasta Adriaticii din Italia, fie o insula greceasca (sa zicem Ios).
Imi place viata mea si nu ma plang. Ar fi o rautate din partea mea sa ma plang atata timp cat am un job care imi place, calatoresc des, am un sot minunat si imi permit o groaza de chestii.
Sigur, mi-ar placea sa locuiesc si eu pe o coasta…dar cine stie, poate va fi si asta curand.
Da,Cristina, tu chiar ai un jobde vis. Nici la noi nu- tocmai rau, dar chestia cu programul nu prea tine, noi nu ne putem face treaba decat din atelier si clientii isi asteapta comenzile la temene si nu poti lasa totul balta sa pleci, mai ales cand o multime de angajati (ai nostril) depend de jobul asta. Pur si simplu nu poti.
Poti oricand sa iti schimbi jobul daca vrei flexibilitate.
Sau poti alege o luna, doua cand iei pauza de tot. Stiu, e nasol pentru angajati dar…
Si eu am lucrat in agentie de turism in Romania, de ex.
Dar am ales, intr-un moment critic, freelance. Si de atunci…totul s-a schimbat in MULT mai bine 🙂
E adevarat ca pot lucra de oriunde am net . Din pacate pe coasta nu prea merge netu cum trebuie :))) Pe incercatelea….
Chiar asa? 10 X 15= 150 de zile de vacanta! Aproaximativ jumatate de an de vacanta…pai… in cazul asta, vreau sa ma fac si eu “pretena” cu tine. Cat despre dorinta ta din final… stii si tu ca exista cateva locuri in lume, unde muntele-i lipit de mare…si chiar ar trebui sa te gandesti serios, macar la o mica vacanta pe acolo…ce zici ? 🙂
150 de zile de vacanta intr-un an de 365 mi se pare un raport corect. De e sa fie munca mai importanta ca vacanta? Si da, Grecia e pe lista noastra scurta de vacanta. 🙂
Cand spui “munte lipit de mare” nu ma gandesc decat la Barcelona. Merita tinut in vizor pentru un concediu prelungit sau pentru o perioada in care jobul iti permite sa lucrezi de la distanta. 🙂
Ca vrei sau ca nu vrei, preventiv ma declar prietena ta… 🙂
Parca la Tomata citisem ca a gasit munte si mare in acelasi loc, cand a fost in Lefkada. 😉
Cred ca n-as putea fi intr-o vacanta continua, adica mi-as gasi imediat ceva de lucru, un proiect, doar ca in loc sa fiu platita pentru a face ceva, m-as preocupa de unul dintre hobbieurile mele si tot acolo as ajunge. intotdeauna am fost activa si ma gandesc ca viata poate fi o vacanta daca stii ce vrei si te stradui un pic sa obtii. Bineinetels genul acestea de ganduri sunt emise de cei ca mine, fara copii, fara obligatii prea mari, dar cu vise multe. 😀