fără toane

Oricât aș fi împotriva dictaturilor, nu pot să nu observ că atunci când un singur om este responsabil de o decizie, aceasta este luată mai ușor și cu mai multe șanse să fie una bună, fie și numai prin prisma faptului că nu-i întârziată.

Oserv în jurul meu că oamenii sunt din ce în ce mai reticenți în a-și asuma responsabilități, cu atât mai mult cu cât fișa postului nu le-o cere. Este mult mai bine să ne ferim să facem alegeri, să-i lăsăm pe alții să le facă și, dacă ceva merge prost, să sustinem sus și tare că nu noi am hotărât asta. În ochii mei întotdeauna vor fi cu cel puțin o treaptă mai sus cei care iau decizii proaste și își asumă asta, față de cei care nu iau nicio decizie. Sunt, evident, mult mai sus decât aștia doi, cei care iau decizii bune pe care și le asumă.

Iar m-am pierdut în amănunte, ce vreau eu să zic este că nu-mi plac locurile în care deciziile sunt luate de un comitet în care nimeni nu are ultimul cuvânt. Cel puțin nu în branșa noastră.

Există o firmă care trebuie să facă pentru vara asta, să zicem,  tricouri pentru angajati. Știind probabil cât sunt de nehotărâți au făcut cererea de ofertă de la începutul lunii martie. Voiau să știe mai întâi ce preț au tricourile. Greșit! Nu întrebi niciodată prețul prima dată, excepțiile fac cazurile în care știi exact ce vrei. Nu era cazul lor.

Pentru că nu le puteam da un preț pe pielea ursului din pădure, le-am facut un tricou model si l-am trimis însoțit de o ofertă de preț. Le-a plăcut enorm și modelul, materialul si prețul, comanda era ca și dată, numai că voiau să vadă alte trei tricouri de culori diferite pentru a se hotărî și asupra acesteia din urmă.

Le-am făcut tricourile în cele trei culori solicitate (gri, vișiniu și bleumarin), crezând sincer că vor alege una din ele. N-au ales, voiau un vișiniu mai spre roșu. 

Am găsit noi un material vișiniu mai spre roșu, dar care era un pic mai scump decât ce le dădusem anterior, dar am hotărât să nu le modificăm prețul, să suportăm noi diferența, numai să fie culoarea ok pentru ei.

Eram deja la mijlocul lui aprilie. S-a întâlnit conducrea și a căzut de acord că vișinul cel nou era ok și vor tricourile așa. Asta se întâmpla într-o zi la sfârșitul programului. A doua zi de dimineață unul dintre directori (da, sunt mai mulți și aici undeva e o hibă) a venit cu întrebarea: de ce nu facem noi tricourile albastre? Chiar așa au zis ceilalți, de ce nu, doar există o mică dungă albastră în sigla lor și ar fi excelent dacă tricourile ar fi albastre.

Noi am renunțat să le tot facem modele, le-am trimis în schimb căteva mostre de materiale albastre. N-a fost suficient, voiau alte nuanțe. Am reușit să iau de la producător un catalog cu toate culorile de material posibile, l-am trimis la ei (nu știu daca v-am spus, dar firma cu pricina nu-i din București) le-am spus să mă anunțe când au stabilit culoarea și au platit avansul pentru comandă. 😀

M-au sunat a doua zi (era deja sfârșitul lui aprilie) și mi-au spus că ar mai vea să vadă și alte nuanțe de material, că parcă nici una din culorile din catalog nu le e pe plac.

Le-am spus că orice altă nuanță de culoare costă suplimentar și au fost de acord să plătească în plus, dar numai să găsească culoarea potrivită. Ca o paranteză, vă spun din experiență că, dacă tricourile nu-s albe, orice altă nuanță de culoare își pierde în timp din intensitate, mai ales ținând cont că  angajaii care le poarta nu respectă niciodată, dar niciodată, instrucțiunile de întreținere. 

Le-am trimis alte nuanțe de albastru și o nouă ofertă de preț sperând ca tricourile le trebuiesc anul acesta. A trecut încă o săptămână fără niciun rezultat (decizia nu-i luată de un singur om și toți se pot întâlni doar o dată pe săptămână) după care, în 10 mai, la fix două luni de la prima cerere, ne-au sunat și ne-au spus că vor tricourile turcoaz. Avem ceva mostre de turcoaz?

Voi ce credeți, avem?