Pe măsură ce trec anii, omul înțelege din ce în ce mai bine că tâlcul vieții este o sumă de experiențe fără legutură între ele și abia creionate. Oameni…care mi-au lăsat numai amintirea unui chip, unui gest, unei voci, unei impresii, unui nume sau unei fraze, oameni cuibăriți în mine o vreme, pentru a-și urma apoi cursul lor, iar eu pe al meu, așa încât destinele noastre, care pentru o clipă păreau să-și unească albiile spre a forma unul singur, s-au bifurcat în cele din urmă și nu s-au mai întâlnit niciodată.
Citesc o carte din care mi-a sărit în ochi citatul de mai sus. M-am gândit de multe ori în viața mea la chestia asta. Ai niște oameni în jur, la un moment dat al existenței tale, pe care îi crezi extrem de apropiați și aproape că nu-ți imaginezi că va veni o zi în care oamenii ăia vor ieși definitiv din viața ta. Și totuși asta se întâmplă și nu mă refer la foști iubiți sau foste iubite ci la oamenii care au facut parte din cercul nostru.
P.S. Primul care știe din ce carte este citatul, câștigă de la mine cartea.
am dat un google, cam atat ma duce capul si chiar si asa, nu am gasit, insa vorbele par a fi potrivite cu ceea ce se intampla in realitatea de langa noi, nu sunt mascate, machiate sau cu subinteles, pare o carte misto!
eu n-am citit-o toata, dar da, pare foarte faina. 🙂
Nu reusesc sa imi dau seama ce carte este, insa mi-as dori tare mult sa o citesc. Demult nu am mai pus mana pe o carte buna!
Cred ca din Ratele si Vanatorii
Nu recunosc acest fragment(probabil nu am citit aceasta carte), dar sunt si eu unul dintre oamenii care inteleg ca tâlcul vieții este o sumă de experiențe fără legutură între ele și abia creionate… Mi-ar fi placut sa o pot citi.
Din pacate nu ii dau seama din ce carte este..dar sper ca ne vei spune chiar tu numele ei… pentru ca merita citita…:)
Pot sa iti zic eu cu singuranta ca e o traducere. Sper sa fiu cel mai aproapre si sa O CASTIGGG! 🙂
mie imi suna a Dostoievski, el cauta in suflet pana gaseste tot ce nu stiai ca exista.
[…] o carte. Chitaristul. O minune de carte, vă spun! Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt, aveți aici un citat, da, n-a ghicit nimeni de unde-i, așa că frumosul roman rămâne la mine, chiar dacă eu […]