De câte ori încep un jurnal săptămânal, scriu prima dată titlul și ultima parte, cea în care numărăm descrescător săptămânile care au mai rămas din acest mandat de consilier local. Azi am scris 46 și vă zic sincer că am verificat în urmă, să fiu sigură că n-am greșit. Au zburat zilele, săptămânile, anii…
Vă zis de la început că la primărie nu s-a prea lucrat săptămâna asta, toată energia de început de săptămână s-a dus pe Hala Laminor, unde, nu-i așa, până și românii din Maramureș știu că e târg. Nu zic că-i târg de Crăciun, pentru că pe mine deocamdată nu mă duce cu gândul la asta, în afară de o statuie din plastic cu Moș Crăciun, o iesle ce redă scena nașterii lui Isus și un jilț pe care la un moment dat va sta probabil un Moș Crăciun, nu sunt elemente care să ne ducă în zona aia. Avem în schimb saltele gonflabile, palmieri și fructe exotice, fum și mici, aglomerație…
Nu sunt eu în măsură să dau lecții despre organizările de târguri, dar pentru vizitatorii din București am un sfat pentru care îmi vor mulțumi mai târziu: ori veniți pe jos (metrou, autobuz), ori nu veniți. Cele 1700 de locuri de parcare nu-s suficiente, nici Bulevardul Industriilor nu-i suficient, nici imensa curte Faur nu-i de ajuns, vă rog din suflet, lăsați mașinile acasă dacă nu aveți altă opțiune și vreți să veniți neapărat la târg.