Am început luni cu ședință de consiliu. O ședință în care s-a ales al doilea viceprimar al Sectorului 3. Am avut la început doi, dar la un moment-dat, anul trecut, viceprimarul de la PNL și-a dat demisia și după un an de negocieri intense, PNL a ”reușit” și a susținut azi alegerea unui viceprimar de la PSD. Partea cea mai rea este că au ales o persoană urmărită penal pentru fapte comise fix din postura de viceprimar al Sectorului 3 (dap, a mai avut un mandat), adică dintre toți consilieri lor, cel mai competent este un urmărit penal. Partea bună este că au ales o femeie, dar cum naiba facem noi, nația asta, că alegem în funcții publice de conducere fix femeile a căror reputație profesională nu le face cinste. Parcă zici că avem ceva cu femeile și nu vrem în niciun caz să aducem în față una și deșteaptă, și cinstită.
După alegerea asta, celelalte puncte de pe ordinea de zi au fost aprobate pe bandă rulantă, au trecut fântânile arteziene (în șase luni vor fi gata) și în Parcul Teilor și în IOR. Vă mai zic o dată, 6,2 milioane de euro. Dacă luăm în calcul că pe francezi, să construiască turnul Eiffel, i-a costat vreo 7,2 milioane de franci pe vremea aia, suntem și noi cu fântânile noastre în forma de lebede și umbreluțe colorate tot pe acolo. Ca să nu mai zic că guvernul francez a platit doar o mică parte din sumă, restul a fost susținută de investitori care au primit drept de folosință o vreme…mă rog, alt nivel de gândire.
Știu că a fost pentru cei mai mulți o săptămână scurtă de lucru și suntem acum în plin weekend prelungit, dar s-au mai întâmplat niște chestii, chiar dacă nu neapărat la nivelul sectorului nostru, despre care nu mă lasă inima să nu scriu. Bănuiți deja, e vorba de greva profesorilor. Măi, indiferent de câte greșeli or fi făcut și dascălii ăștia, că nu-s toți niște exemple, nu poți să ieși public tu, prim profesorul țării, ”regele educației” cum l-am văzut ridiculizat, pe bună dreptate, pe rețelele sociale și să te adresezi cuiva zicând: cum îndrăznești?!
Dacă nu ați văzut despre ce-i vorba vă dau eu link către un extras din discursul Președintelui României:
Și mie mi se pare că nu-i ok că profesorii cer doar măriri de salarii, fără să solicite și criterii de performanță pentru a accesa salarii mai bune. Dar în primul rând, pentru a atrage oameni pregătiți să intre în sistem, avem nevoie de salarii bune în educație. Ascultam zilele trecute un tânăr profesor care după 6 ani în învățământ are un salariu de 2800 net cu toate sporurile incluse. La Sectorul 3 în primărie un muncitor necalificat II gradul 0 (adică fără nicio vechime, practic cel mai mic salariu din organigramă) are 2580 lei net. Și după ce ajunge gradul 5 (adică câștigă ceva vechime), ia 3190 lei. So, de ce te-ai face profesor? Ce fac dascălii ca să poată ține pasul cu vremurile? Legal, cei mai pricepuți își mai iau câteva ore la un liceu privat. Și reușesc astfel să ajungă la salariul unui necalificat din primăria Sector 3. Yey!
Și nu putem încheia, fără să ne amintim că săptămâna asta a fost ziua copilului, practic, cum vorbeam cu cineva, ziua noastră a tuturor, dar în special prilej de sărbătoare pentru cei mici. M-am bucurat și eu văzând miile de imagini cu copii de peste tot bucurându-se împreună de 1 iunie, dar n-am uitat nicio clipă, că există și partea cealaltă de copii ai României, pentru care 1 iunie a însemnat o altă zi de mers la câmp la lucru sau în cel mai bun caz cu animalele la păscut. Știu că poate vi se par puțini, dar nu-s. Partea buna e că acum chiar și ei pot vedea ce se întâmplă în lume și îi pot impulsiona pe adulții de lângă ei. La mulți ani le transmit eu și acestor copii, cărora poate nu le-a spus nimeni măcar o vorbă bună de ziua asta. Dar da, primăriile si ONG-urile s-au mobilizat extraordinar și au organizat tot felul de activități pentru copii și a fost o zi extraordinară pentru mulți dintre ei.
Nu știu de ce, îmi este greu să scriu. Poate sunt și eu pe modul vacanță și mi-e gândul la grătarul corean pe care care vreau să-l facem la prânz afară în curte. După amiază ieșim cu bicicletele în sector, și apoi facem o prăjitură, că mâine avem un sărbătorit în familie. Sper că și voi v-ați odihnit zilele astea. Chiar dacă am intrat în lunile de vară și vor fi vacanțe mai lungi sau mai scurte pentru mulți dintre noi, tot va fi mult de muncă, provocări la tot pasul și decizii de luat.
Mai avem de parcurs 72 de săptămâni. Să fim bine!