Hai că a venit primăvara (cel puțin la cum se prezintă ghioceii din curtea mea) și parcă mi s-a mai schimbat puțin starea de spirit. O să fie bine!
Pentru că urmează să vină la vot bugetul, am avut săptămâna asta în fiecare zi întâlniri cu direcțiile din primărie, pentru a înțelege cum și-a fundamentat fiecare propunerea de buget și a discuta și prioritățile pe care noi credem că ar trebui să le aibă proiectele.
N-o să mai fac înșiruirea zilelor, practic au arătat aproape la fel, dimineața la serviciu și după amiaza de la 17 sau 16 ședințe cu direcțiile. Chiar dacă nu totul a fost bine fundamentat și există în continuare bani alocați în mai multe locuri pentru fix același lucru, oamenii au veni anul acesta ceva mai pregătiți, semn că maratonul nostru de anul trecut când discuțiile pe buget au durat mult mai mult, a avut ceva efecte.
Sunt prinse în buget multe din propunerile noastre pentru bunul mers al sectorului, de exemplu eu mă bucur că la reamenajare piețe anul acesta e prinsă și Piața 23 August, mica noastră piață din cartier.
Tot săptămâna asta am participat și la două întâlniri foarte importante privind pașii pe care trebuie să îi parcurgem cu privire la construirea unei școli noi pe locul fostei Școli Gimnaziale Neagoe Basarab.
Prima întâlnire a fost cu reprezentanții primăriei, a Ordinului Arhitecților, ai școlii Basarab și desigur ai consilierilor locali. Am discutat despre termene, care evident, nu pot fi unele bătute în cuie în faza asta, dar am vrut să ne asigurăm că toți cei implicați fac toate eforturile ca timpul în care proiectul acesta va fi dus la bun sfârșit e unul cât se poate de comprimat.
Cel mai ciudat pentru mine a fost faptul că profesorii școlii Basarab credeau că primăria le va demola școala veche și va folosi terenul la altceva. Ori că în cazul în care va construi o altă școală, nu vor mai fi dumnealor profesori și învățători acolo. Pe de o parte pot înțelege că sunt temeri normale, mai ales în vremurile acestea când se începe ceva și la sfârșit descoperim că s-a făcut altceva, dar pe de altă parte, nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii, în lipsă de alte comunicări oficiale, își fac singuri astfel de scenarii. Sperăm că acum s-au mai clarificat din lucruri!
Cea mai tristă veste de săptămâna asta a fost o informare venită de la prefectură prin care ne anunță că proiectul nostru cu deschiderea curților de școli e ilegal. Că nu avem noi dreptul să hotărâm asta. Că terenurile sunt în administrația ministerului și ei pot lua astfel de decizii. 🙁
Vineri am primit convocatorul pentru ședința nouă de consiliu și printre proiectele de pe OZ este și Abrogarea HCL-ului cu deschiderea curților de scoli. La momentul la care vorbim, avem și o lege pe tema asta, cum că terenurile de sport din curțile școlilor e normal să fie folosite liber de cetățeni după terminarea cursurilor, dar și legea e atacată la CCR, deci e ceva de noaptea minții cu directorii de școli care nu sunt de acord cu această inițiativa și pun presiune pe minister. Ei vor să țină lacătul pe curtea școlii sau să închirieze cu bani terenurile atunci când cineva dorește.
Ieri am trecut în revistă aproape toate proiectele de pe ordinea de zi a ședinței de joi și n-au fost puține. Deși au revenit și cele vechi, cum altfel, sunt și multe proiecte noi care necesită atenție. De exemplu bugetul pe 2022 și regulamentul parcării de la Decebal.
Singurul proiect pe care îl avem de avizat și la Comisia de asistență socială este acela de înfrățire a Sectorului 3 cu Sectorul Botanica din Chișinău, pentru promovarea de proiecte economice, educaționale și sociale. Sper ca sectorul din Moldova, așa cum îi spune și numele să fie plin de plante și să nu aibă garduri la grădinile blocurilor! Poate învățăm și noi de la ei. Bineînțeles că noi, consilierii, nu am fost informați că delegația de la Chișinău a fost aici acum o săptămână, aflăm abia acum că vrem să ne înfrățim și noi trebuie să decidem asta. Mi se pare complet aiurea să fim tot timpul puși în fața faptului împlinit, fără discuții sau măcar informări prealabile.
Azi am început ziua direct cu o cafea și un mic dejun luat în oraș, în timp ce scriu jurnalul offline pentru că blogul e căzut de ieri și probabil până luni nu se va rezolva. Nu-i nimic, nu stăm pe loc din cauza tehnologiei (sau a ignoranței mele, că sigur am făcut ceva greșit pe acolo) și vom avea jurnalul azi, duminică, așa cum ne-am obișnuit. Vă mai spun doar că urmează o săptămână de foc, fiți cu ochii pe noi!
P.S. Între timp s-a rezolvat cu blogul, semn că atunci când tu îți continui treaba indiferent de condiții, cineva va avea grijă ca lucrurile să reintre în normal. 🙂
Mai avem de parcurs 139 de săptămâni. Să fim bine!