Da, ați înțeles bine, miss. S și miss. I (fostele Copilul Sonia și Copilul Iulia) merg la serviciu. Ok, știu că împlinesc abia 17 ani în toamnă, că nu mor de foame sau de sete, că de bine de rău purtăm același număr la pantofi, deci au și cu ce se înălța, dar copilele au stabilit că e timpul să-și câștige proprii bani și să o facă fără ajutorul nostru.

De vreo săptămână sunt promoterițe, împart eșantioane de produse sau dau diverse premii prin magazine, făcând în 4-6 ore/zi mai mulți pași decât îmi arată mie seara ceasul. S-au plâns de picioare în prima zi, au spus că munca-i grea a doua zi, dar uite că peste 2 zile miss. S i-a salariul pentru prima ei campanie, și săptămâna viitoare vine rândul Iuliei să-și încaseze “onorariul”. Una a avut o campanie mai scurtă, alta mai lungă, ce să faci, n-ai ce să faci.

De ce le-am lăsat să facă asta? Eram curioasă dacă se descurcă. Pentru că și-au dorit, pentru că singure au vorbit la agenție, singure și-au luat în primire recuzita, singure și-au negociat salariul (asta-i un fel de-a spune, că ele ar fi fost încântate cu oricât le-ar fi oferit oamenii ăia). Tot singure își vor da și demisia într-o zi. 😀 Noi doar am fost de acord să facă ce vor ele.

Continue reading Momentul în care copilele și-au luat serviciu