Nici nu știu cum a trecut luna asta. Bine, a ajutat și vremea ca zilele să treacă toate la fel și să ne trezim la sfarșit de martie ca dăm ceasurile înapoi (ok, ăia care le-am plătit le putem purta în continuare) și încă să nu simțim pe deplin primăvara.
Pentru că n-am fost harnică la scris nici luna asta, (fie vorba între noi, nu mi s-a întamplat în veci să scriu doar 2 articole într-o lună) m-am gândit să mă scot ca și luna trecută si să fac un articol cu tot ce-am făcut în martie, care să rămână așa, pentru eternitate:
- Încep cu una rea de tot, în seara de 11 martie mi s-a furat telefonul la Auchan. Nu pot să spun că nu i-am invitat cumva pe hoți să-l ia ținându-l lejer în buzunarul de la geacă. Cu toate astea, am fost șocată când am văzut că nu-l mai am. Dap, am făcut plângere la poliție, mi-a spus politistul: Da, doamnă, e dreptul dumneavoastră să depuneți plângere, numai să n-aveți nicio așteptare. Adevărul e că n-am.
- În 22 martie pisica Maia a făcut trei pisoiași frumoși și foarte drăgălași. Am hotărât să-l oprim noi pe cel alb și să-i oferim, cui dorește, pe ceilalți doi. Nu știm încă dacă sunt pisicuțe sau motănei că-s prea mici. Fetele se distrează și vor să le pună puilor nume urâte, gen ”Valoare” și ”Șucarime”, dar n-am să le las. E dreptul viitorilor stăpâni să le pună numele, așa că deocamdata îi cheamă Maia 1, Maia 2 și Maia 3. Sunt foarte cuminței și nu trece nimeni pe lângă cutia lor fără să-i privescă și să-i admire.
- Am primit cadou de 8 martie de la Sorin un lănțișor de argint cu un medalion cu numele meu. Bine, Sorin a aflat că-i cadou de la el abia când a sosit lanțul prin poștă, dar cine stă acum să se uite la amănunte de genul ăsta. Important e că-i place și lui.
- Activia a lansat iaurtul cu nuci și ovăz, o nebunie de care tot Sorin nu se mai satură și cumpără atât de multe, încât uneori îmi rămâne și mie unul. Poate nu v-am mai spus, dar Sorin al meu e genul de om care mănâncă la o masă cca. 8 iaurturi. Ca desert, evident. După felul 1 și 2. Acum i-a căzut cu tronc iaurtul ăsta. Sper să-l țină pentru că și mie îmi place și la noi în casă el e ăla care cumpără iaurt. Odată cu asta, Activia a pornit și campania ,,Alimentatia sanatoasa hrănește fericirea”, adică obiceiurile alimentare sănătoase formate încă din tinerețe, ne vor fi sprijin și companioni și la bătrânețe.
- Am spart pusculița pentru a nu mai încapeau bani în ea și am făcut alta nouă în care mi-am propus să pun bancnote mai mari. Sau măcar mai bine rulate. 😀 De ce să mint, eram tare curioasă cât am strâns, și a fost un sentiment foarte mișto să scot banii de acolo și să mi se pară că nu se mai termină. Au fost mai mulți decât m-am așteptat și mândria cea mai mare este că n-am luat nimic din ei, ba chiar am pus în plus și i-am transferat în cea nouă. Am scris un post cu povestea pușculițelor, va apărea zilele astea pe blog, sper să vă inspire. Și da, poza e făcută cu porcăria de telefon cu care mă pedepsesc acum pentru neatenția de a-mi fi lăsat furat Note 4-ul. 🙁
Gata, ăsta a fost martie, știu că mai e o săptămână, dar cine știe, poate mai găsim timp să mai povestim chestii.
(Visited 444 times, 1 visits today)
pisoii…pufuleti de jucarie…am si eu…,NINA,,,dragut medalion…asa ma cheama si pe mine…activia ..si noi mai indraznim dar…calorii dulce (e bun al naibi si ingrasa..)… iar pusculita….am dus-o la ..”banca”” si au spart-o aia ..si nu ne-au mai dat alta si de atunci tot ce primim ..cheltuim ….(ne e teama sa nu se “inmulteasca ” daca ii punem la pusculita HI,HI )
ai un stil de comunicare a ..”lunilor” care ne place… mai vin “pe la tine “”!!
Bine ai venit, Nina! Buna asta cu teama de inmultire. Am s-o folosesc si eu ca scuza atunci cand n-am sa pun nimic la cutiuta. Oricum, e un sentiment foarte fain cand pui ceva bani de-o parte și stii ca o vreme nu te vei atinge de ei.
Te mai astept cu drag!
Pușculița-i de admirat și invidiat, trebuie să recunosc, noi nu reușesc să strângem prea mulți bani în ea, că atentăm repede pentru vreo jucărie, ceva ce-i pică cu tronc Puștiului… o fi vreo tehnică prin care reziști tentației?
N-ai telefon, e trist că se fură, însă… ai lănțișor, deh, legea compensației? Glumesc, încerc măcar…
Exista tehnica, ca pusculite in care poti umbla am tot folosit si eu fara succes ani la rand. Noi folosim acum pusculite din cele de tabla care se gasesc la Jumbo si din care nu poti scoate bani decat daca le distrugi. Te tine chestia asta un pic la distanta.
Da, uite ca nu m-am gandit,compensez cu lantisorul pana imi iau un iPhone 6. 😀
De cand cu comprimarea timpului…cand e luni… cand e duminica…cand e ianuarie…cand e …decembrie…nici nu realizam…
Lasa ca o sa iti iei tu “o belea”de telefon ca doar meriti si n-o sa mai uiti sa iti activezi toate cele…de protectie…cat despre pisoiasi, sunt draguti tare…si noi am avut un motan si l-am dat la tara..ca tare greu este cu pisica in apartament…acum am aflat ca este “tatic” in tot satul…in rest as mai adauga ca unii azi serbeaza Pastele…
P.s :Tare frumos cadoul !
Da, azi e Pastele pentru toți catolicii din lume, sa-l sarbatoreasca sanatosi!
Si mie imi place mult cadoul, cat despre telefon, tocmai de aia nu l-am inlocuit inca, pentru ca vreau sa-mi iau unul ”belea” cum spui tu si nu vreau sa sparg nicio pusculita pentru asta. 😀
Te pup!
Buna. Acum am citit postarea cu pisoii. Intrebare: sunt de curte sau de casa? Nu ca ma dau desteapta cu intrebarea asta, si mie mi s-a parut aberanta dar se pare ca intre cunoscatori nu e si ca pisica de casa e cea care e crescuta din mama-n fiica in casa si e obisnuita sa aiba si toaleta tot in casa (adica mama ei o invata cum sta treaba cu litiera). Daca inca nu si-au gasit stapan puiutii si daca pisica ar fi de casa s-ar putea sa gasim un stapan. Multumesc!
Cristina
Noi locuim la casa si Maia are litiera in baie inca de cand a venit la noi si avea 2 luni. Nu stiu daca inainte mama ei a stat tot intr-o casa, dar nu cred ca asta conteaza. Noi cand am luat-o pe Maia a facut o sigura data pe unde a apucat (fix pe perna mea) si apoi i-am aratat litiera din nou (i-o aratasem si inainte, dar n-a inteles din prima) si n-am mai avut absolut nicio problema cu ea.
Acum are o fetita (cea alba care e promisa deja cuiva care abia asteapta s-o ia), si doi baietei cu niste ochi incredibil de patrunzatori. Avem cui sa-i dam, dar daca iti doresti foarte mult, cand vor termina cu alaptatul unul din baieti e al tau. 🙂