Ai putea pierde tot ce deții – casa, mașina, slujba, contul de la banca – dar atâta timp cât îți rămâne abilitatea de a produce, poți să recuperezi totul și chiar mai mult.
Am citit cartea în dimineața de Crăciun. știți voi, atunci când mama se învârte încă prin bucătărie, copiii discută despre ce vor face după celebra masă de prânz, și soțul termină selecția de filme pe are le vom vedea în vacanța asta.
Mi-a plăcut foarte mult, dar asta contează cel mai puțin, pentru că mie, în general, îmi plac cărțile. Acționam până acum altfel decât zice titlul? Acționam. Am s-o mai fac de acum? N-am s-o mai fac. Ia să vedem cu ce am mai rămas:
- O persoană obișnuită, care își formează obiceiul de a-și stabili priorități clare și de a desăvârși sarcini importante într-un timp scurt, va surclasa geniul care vorbește mult și face planuri minunate, dar realizează puține lucruri.
- Doar aproximativ 3% din adulți au țeluri clar formulate în scris. Oamenii ăștia realizează de 5 și de 10 ori mai mult decât persoanele care beneficiază de educație și aptitudini similare sau mai bune, dar care , dintr-un motiv sau altul, nu au catadicsit niciodată să-și noteze exact lucrul pe care și-l doresc.
- Notează-ți hotărârile
- Stabilește un termen limită pentru țelul pe care-l urmărești.
- Întocmește o listă cu toate lucrurile pe care crezi că va trebui să le faci pentru a-ți putea atinge țelul. Pe măsură ce-ți vin în minte activități noi, adaugă-le în listă.
- Organizează-ți lista sub forma unui plan. Stabilește ce activități trebuiesc făcute mai întâi și care este succesiunea acțiunilor pe care trebuie să faci pentru a-ți atinge țelul. Scrie-le pe hârtie sub formă de cercuri sau pătrate.
- Pune-ți imediat planul în aplicare. Fă ceva. Fă orice. Un plan obișnuit , dar executat cu hotărâre este cu mult mai bun decât un plan strălucit, dar în privința căruia nu se întreprinde nimic. Pentru a obține orice formă de succes, execuția este totul.
- Ia hotărârea să nu treacă nicio zi fără să faci ceva care să te aducă mai aproape de obiectivul principal.
- Procentul oamenilor care pot să lucreze fara niciun fel de supervizare este de 2%. Li se mai spune și șefi.
Cam astea sunt chestiile pe care le-am reținut și pe care le știam deja, numai că din când în când e bine să ni e reamintim.
Aș vrea să închei cu un citat pe care l-am găsit în carte și care mie mi-a placut mult, deși nu-i aparține autorului:
”Înainte de a începe să te cațeri pe scara succesului, asigură-te mai întâi că ai proptit-o pe clădirea care trebuie.” – Stephen Covery
Cum ti-am spus, ma bucur mult pentru tine ca ai citit aceasta carte…Doamne ajuta!, sa reusesti sa pui in aplicare cat mai multe…De tine,tine totul. Da-mi voie sa iti mai recomand si “Viata ca o teapa !” de Alan Cohen.
Multumesc, Mada, am notat! 🙂
practic, din ce citesc, aceasta carte e o oda adusa listelor 🙂
sunt total de acord si actionez deja in consecinta la cateva puncte.
din experienta declar ca functioneaza 😛
Haah, cred ca atat mi-a ramas mie, asta cu listele. Dar am mai inteles si ca trebuie sa incep cu ce-i mai greu. Sa ma fi vazut pana acum: faceam o lista dimineata, apoi faceam tot ce era mai usor de pe ea, doar asa, de dragul de a bifa niste chestii, iar seara ma trezeam ca trebuie sa transfer pe maine tot felul de lucruri nasoale de facut, gen mers la Administratia Financiara. Cine se trezea vinerea cu lista plina de to do greu de executat in proportie de 99%? Nina
Sa vad daca pot schimba asta.