Cu o cruntă durere de dinți am pornit duminică dimineață către Bookfest, pentru a mai prinde, pe ultima sută de metri, ceva cărți bune pentru mine, copile și câțiva prieteni. Printre ele, Scânteia, o carte din colecția Narator scrisă 
de Kristine Barnett, o femeie pe care dacă aș întâlni-o, aș îmbrățișa-o cu toată afecțiunea de care sunt în stare. Cartea este povestea vieții fiului său, dar în egală măsură, ea este eroina cărții. O mamă extrem de implicată, un om care iubește copiii dincolo de orice piedică. O femeie pe care viața a încercat-o greu, dar care s-a descurcat extraordinar, și se descurca încă, cu tot ceea ce-și propune.
Scânteia este cartea pe care dacă aș avea suficientă forță financiară, aș face-o cadou tuturor familiilor cu copii autiști. Deocamdată nu pot decât să le-o recomand cu tot dragul și să vă rog pe voi, cei care puteți, și cunoașteți astfel de familii, să le faceți un bine și să le oferiți această carte.
Kristine este mama lui Jack, un copil diagnosticat cu autism, care la trei ani abia spunea câteva cuvinte și care azi, la nici 13 ani, este socotit un copil minune în matematică, fizică, astronomie și științe naturale. Un fizician cunoscut a acceptat de curând să se uite peste o serie de schite ale unei noi teorii la care puștiul lucrează, și a confirmat faptul că este o teorie originală care, dacă se dovedește viabilă, îl va transforma pe Jack Barnett într-un serios candidat la Premiul Nobel.
