Croitoria in serie – lectia 1 (partea III)

Acum că v-am povestit deja despre mașinile de cusut dintr-un atelier de croitorie la serie, mai rămâne să vă spun câteva cuvinte despre mașinile de croit, despre masa de croit și despre accesoriile necesare pentru a putea produce în serie textile.

Mașini de croit

Aici oferta este destul de largă și se întinde de la mesele de croit cu taiere laser, care-s niste mastodonți și pe care le găsim mai mult în marile fabrici decât în atelierele de confecții de la noi, până la o mașină de croit mică, cu un cuțit rotativ, pe care croitorul o mânuiește rapid și cu care poate tăia straturi de material de până la 10 cm. Vă arăt trei variante, așa, ca să știți cam pe unde se învârte piața, cu mențiunea că ultimele două sunt cel mai des folosite de noi. N-aș zice nu nici eu unei mese mari cu tăiere, dar deocamdată nu-s finanțe pentru așa ceva, mașina costă undeva în jurul a 100000 euro.

Continue reading Croitoria in serie – lectia 1 (partea III)

Cum stați cu căzăturile?

Când eram copil aveam convingerea că oamenii mari nu cad. N-au cum, sunt mari, așa gândeam. Nu mă judecați aspru, eram o copilă împiedicată, cu oase tari, ce spera că odată cu trecerea timpului va rămâne mai mereu în picioare. N-a fost așa, cad și acum de nu mă văd. Mai ales în casă. Mai ales pe scări. Mai ales noaptea. Nu râdeți!

Anul ăsta nu s-a întâmplat. E drept că n-au trecut nici 20 de zile din el, și încă n-am căzut prin casă. Dar am alunecat de două ori pe afară deja. O dată în prima zi de lucru, în fața întregii echipe de angajați, înainte de a apuca să le zic clasicul la mulți ani. Adică, l-am spus cumva în cădere. Ce să zic, oamenii au început lucrul foarte bine dispuși, că nu-ți vezi în fiecare zi șefa în genunchi în fața ta.

După nici zece zile a trebuit să merg să iau măsuri unor maeștri bucătari. Vreo 15 chefi, strânși de la mai multe restaurante într-un singur loc, la o anumită oră, ca să mă pot întâlni cu toți odată. Numai că fix în ziua aia, Sorin avea programare cu mașina la revizie și cum eu de taxi n-am auzit, am plecat pe jos la întâlnirea mea cu bucătarii. La nici 100 m de casă (adică pe strada noastra, frate), am alunecat pe o pojghiță de gheață și m-am proptit într-un genuchi. Am simțit o durere ascuțită până în urechi și am vrut să urlu, dar m-am abținut. M-am uitat la pantaloni și-am văzut că n-au nimic. Pe mine mă durea genunchiul de muream, iar pantalonul era intact. Am făcut doi pași și-am simțit și-n vârful degetelor și pe spatele limbii durerea, dar faptul că 15 oameni foarte ocupați se adunaseră undeva să mă aștepte pe mine să le iau măsuri m-a făcut să trec peste tot și să merg mai departe. Pe jos. Tot nu m-a dus capul să chem un taxi.

Continue reading Cum stați cu căzăturile?

Unde se duce timpul când se duce?

Citeam zilele trecute niște posturi de pe blogul acesta de prin 2009 (era acolo ceva legat de copilul Iulia și copilul Sonia care erau atunci în clasa a III-a, a trecut ceva timp ținând cont că acum sunt într-a IX-a) și m-a izbit calendarul postărilor de atunci, nu era zi în care să nu fi scris câte ceva. Am văzut apoi calendarul posturilor din decembrie și mi-a venit să plâng. Șapte articole. Seven. Sette. Sieben. Nici în ianuarie nu stau mai bine și timpul trece. Aproape că aud ceasul ticăind.

În apărarea mea pot spune doar că sunt în atelier de la 8 dimineața până la 8,30 seara cinci zile pe săptămână ( am început deja lucrul și după amiaza cu o echipă de oameni, so…), legăturile mele cu netul se pierd încet, încet, însă nu vă imaginați că scăpați de mine definitiv, că nu va fi așa.

E drept că seara când intru în casă nu văd decât dușul și patul, dar măcar o dată la două zile apuc să mă gândesc: n-am scris nimic nici azi. Și-mi fac mustrare în gând și-mi promit că a doua zi voi fi mai harnică și voi scrie. A doua zi nici măcar mustrare nu-mi mai fac.

Continue reading Unde se duce timpul când se duce?

Croitoria in serie – lectia 1 (partea II )

Partea I o puteți citi aici dacă n-ați făcut-o deja, vă va ajuta să înțelegeți despre ce vorbim.

Continuăm azi prezentarea celor mai importante mașini dintr-un atelier de croitorie mecanizată. După liniară și triplok (dacă ești la început practic îți poți deschide afacerea numai cu astea două, dar producția îți a fi limitată), urmează uberdeck-ul și mașina de butoniere.

Uberdeck 

Continue reading Croitoria in serie – lectia 1 (partea II )

Femeia si prima zi de dieta

dietaE clar, fie grase, fie slabe, avem cu toatele nevoie de dietă. Nu mă întrebați de ce țin dietă alea slabe, că nu știu, n-am fost acolo. Așa că o să vorbim de prima zi de dietă a unei respectabile doamne de 65 de kg, care vrea să reînvie o siluetă din trecut, cum altfel, decât dând jos câteva kilograme. De parcă ar pleca și câțiva ani odată cu kg alea, dar n-o poți convinge de asta, așa că stai să vezi cum începe:

Cu seară înainte de începerea dietei, în fix 15 minute cât ține dușul (știți de ce s-a hotărât fix atunci să țină dietă, nu? Dacă nu știți, înseamnă că nu aveți oglindă în baie), femeia pune la cale o întreagă strategie care o va ajuta să ajungă repede și sănătos la kg visate. Va mânca trei mese și două gustări zilnic, dar fără nimic gras, fără pâine, fără dulciuri și cu multă apă, cel puțin doi litri.

Dimineața când se trezește, își face cafeaua,constată că nu mai are îndulcitor și cum nu poate bea cafeaua amară, și fără cafea viața nu există, închide ochii de data asta și pune în cană două lingurițe de zahăr, notându-și în cap să-și ia azi îndulcitor. Nu ia micul dejun că nu-i e foame, după ce cu o seară înainte atentatase la tot ce rămăsese în frigider de la revelion, și nu mă refer la alea doua roșii.

Continue reading Femeia si prima zi de dieta

Ce-mi doresc să mi se implineasca

Am văzut că la începutul lui 2014 am făcut o listă, și cu toate că mi-au ieșit multe chestii de acolo, suntem în continuare restanți la câteva, mai ales la productivitate și concedii. Așa că, de ce să stricăm obiceiul, hai să pun pe hârtie (mă rog, pe ecran) câteva rezoluții și pentru 2015, dacă nu pentru altceva, măcar pentru a mă certa la sfârșit că nu m-am ținut de treabă:

  1. Să-mi mențin scad greutatea de la un meritat 65 kg la un meritoriu 59 kg. Știu, e greu, n-am mai fost acolo de vreo 4 ani, dar trebuie să mă focusez cumva și pe asta. Pentru asta ar trebui probabil să uit de nou descoperita pâinea neagră cu măsline de la Lidl pe care o mănânc goală.
  2. Să citesc mai multe cărți decât în 2014, an în care am început peste 40 de cărți și-am terminat abia vreo jumătate. Nu le-am terminat nu pentru că n-aș fi avut timp, ci pentru că nu meritau citite. Părerea mea. Așa că aș vrea să fiu mult mai atenta în alegerile pe care le fac în materie de cărți, mai ales că uneori îmi vine să plâng după timpul irosit citind tâmpenii.
  3. Și acum vine partea grea a problemei, le-am băgat pe astea cu greutatea și cărțile la început ca să mă sperii din prima la sfârșit de an când voi reciti postul acesta. La punctul trei, dar pe locul unu ca și implicare, și nervi, și concentrare, și ce mai vreți voi, va fi încercarea de a mări atelierul cu încă un punct de lucru. Mai mare, mai frumos, mai bine pus la punct, mai productiv. Încercarea  asta va începe de luni 05 ianuarie, așa că am deja un mare nod în capul pieptului de emoție, dar și de entuziasm.
  4. Să reușim să mergem în cel puțin două vacanțe. Abia dacă îmi amintesc ce înseamnă cu adevărat vacanță, așa că aș vrea să facem tot posibilul ca asta să se poată. Vom vedea! Avem deja un miniplan făcut pentru o vacanță de vară în Suedia, dar știți cum e, socoteala de acasă nu se potrivește întotdeauna cu aia din târg.
  5. Să scriu pe blog mai des. Nu-mi pace că m-am lăsat pe tânjeală cu blogul, nu-mi place că mi-am pierdut din motivație, nu-mi place și basta. Vreau să scriu aproape zilnic, chiar dacă vor fi doar tâmpenii de-ale mele, chestii total neinteresante, îmi doresc să-mi rămână forță zilnic pentru un post pe blog.
  6. Apropo de asta cu scrisul pe blog, am de gând să continui seria articolelor despre Croitoria în serie , articolul 2 e scris deja, așteaptă doar câteva poze și va pleca spre voi.
  7. Îmi doresc să găsesc forța de a merge mai des la concerte și la teatru. Îmi lipsesc lucrurile astea și aș vrea ca 2015 să fie un început bun ăn priviința asta. Să zicem 2 concerte și 4 piese de teatru. Nu spun mai mult că mă cunosc și abia dacă voi găsi putere pentru astea.
  8. Aș vrea ca fetele să termine cu bine clasa a IX-a, să-și îmbunătățească engleza și germana și să treacă cel puțin la clasa de intermediari la școala lor de dans. De fapt astea ar trebui să fie printre rezoluțiile lor, dar sper să le dau un impuls prin faptul că le-am trecut și eu aici.camera iulia 5
  9. Trebuie să terminăm de mobilat camerele fetelor. Miss I. o are aproape gata (dacă voi credeți că-i puteți cumpăra unui adolescent o cameră gata făcută, asortată, cu șifonier clasic și covor, uitați de asta), iar la miss S. nici măcar nu ne-am apucat. Dar avem timp un an întreg, mai ales că ea încă nu s-a hotărât ce pat își dorește (sper să nu citească asta).
  10. Sănătate! Îmi doresc sănătate pentru mine, pentru toți ai mei, dar și pentru voi toți! Nu-ți dai seama cât de importantă este sănătatea decât atunci când ai o problemă, și vă spun din experiență, aveți grijă de sănătatea voastră! Eu o să încerc să am de a mea și-a alor mei.

Continue reading Ce-mi doresc să mi se implineasca

2015. Punct si de la capat

La mulți ani, dragilor! Bine v-am regăsit în 2015! Sper ca fiecare dintre noi să aibă la sfârșitul lui un bilanț de care să fie mândru!

clendar_2015Punct și de la capăt nu înseamnă că viața noastră va fi ca un text nou. Nu. Va fi continuarea poveștii cu un capitol de acțiune nebună. Știu sigur că 2015 va fi pentru noi un an de cotitură. Sperăm din toată inima ca această cotitură să meargă cu o linie dreaptă în sus! Sunt multe provocări care așteaptă să fie încercate, sunt și mai multe așteptări acolo, dar cu multă organizare și cu un plan bine pus la punct, vom reuși. Începutul va fi, desigur, îngrozitor de greu, dar ce ne-am face dacă am ajunge unde ne dorim fără pic de greutate? Unde ar mai fi atunci farmecul reușitei?

Dincolo de toate, însă, aștept de la 2015 să ne țină sănătoși pe toți (ok, nu-i poți cere unei cifre să te țină sănătos, ne vom ocupa noi de asta).

Continue reading 2015. Punct si de la capat