fără toane

Pentru prima dată de când am cam rărit-o cu scrisul pe blog, am o super-scuză: n-am avut net. Şi ca să fiu sinceră până la capăt, trebuie să spun că n-am avut net la laptopul meu. Că vizavi de el era laptopul domnului Costea plin de net, că aveam calculatorul din birou cu mega-net, că-n casă zac vreo trei tablete toate conectate non-stop,  asta nu vă mai spun, scuza mea e că n-am avut net și basta.

În rest toate sunt cum le știți, azi e bazarul de Crăciun la liceul Waldorf, noi nu ajungem din două motive, primul e că avem de lucru și când se termină programul nostru, bazarul se va fi terminat de mult, iar al doilea motiv e că fetele sunt mari și cică e jenant să apară părinții elevilor de liceu la bazar. 🙁

So, de data asta suntem într-o situație de tip win-win, nici noi nu ne simțim vinovați, nici fetele jenate. Dacă e să vorbim cinstit, nici mie în clasa a IX-a nu mi-ar fi plăcut să vină mama la o chestie de genul ăsta, dar aș fi vrut să-mi dea mie ceva banuți să cumpăr de la bazar tot felul de prostioare. Oh, wait, mi-au spus fetele că bugetul minim cu care pleacă de acasă nu poate fi mai mic de 50 lei de fiecare. Nu m-am lăsat ușor, până la urmă s-a negociat la sânge și vor avea 50 de lei. Amândouă. Împreună.

Aștept weekendul. Sărbătorile nu le mai aștept cu așa mare interes. Vă spun eu de ce, dar nu acum. 🙁