Ieri a fost una dintre cele mai urâte zile din 2014, și simt că mi s-au adunat frustrări grămadă, iar astea (frustrările) sunt chestii de care eu nici măcar nu bănuiam că există cu adevărat.
E un moment din acela în care îmi doresc să fi scris aici incognito, știută doar de mine și-atât. M-am gândit chiar și la ce nume mi-ar fi plăcut să am, dar din cauza durerii de cap pe care am avut-o aseară l-am uitat. Mai bine.
Am ajuns la un fel de cap de linie, aproape că mă enervez din orice, că nu-mi mai găsesc momente pentru mine, că simt că nu-mi iese nimic, că se țin ghinioanele de mine scai. Slavă Domnului că stau încă bine cu sănătatea fizică, deși spatele meu i-ar rămâne veșnic recunoscător unui masaj ca la carte.
Și nu asta-i partea cea mai gravă. Grav este că nu mai suport proștii. Și când spun proști nu mă refer la cei cărora nu le-a plăcut școala, ci la aceia dintre oameni care fac lucruri fără cap. Besmetic. Iresponsabil. Fără să gândească (știu, e greu de tot) că ceea ce fac nu-i ajută cu nimic, și îi mai bagă și pe cei din jurul lor în bucluc. Dacă ar face doar asta, iar n-ar fi așa grav, numai că oamenii ăștia cred despre ei că sunt super. Și eu asta nu mai suport. Oameni care judecă oameni în timp ce nu văd bârna din ochiul lor. Doamne, fă să doară prostia, că altfel, eu în curând scriu cu nume și prenume.
Nu mai vreau să continui că-s destul de cătrănită. Trec eu și peste asta. 🙁
Nina draga, cred ca știi bine cu ce ma ocup și tocmai de asta te rog să-ți închipui cam ce trebuie sa diger eu pe parcursul unei zile. Am trecut si eu printr-o perioada în care reacționam cel puțin la fel, pe lângă toate astea, eram asa de nervos, încât ajunsesem sa ma cert cu toată lumea, era greu de suportat.
Într-o dimineața am stat de vorba cu mine mai aprofundat sa zicem și treptat am început sa-mi revin. E din cap fata draguța care ești. Despre detalii, dacă te interesează, discutam doar în privat.
Da, da, sunt sigura ca-i de la cap, pentru ca, vezi tu, orice cap are limita lui. 🙂
Am învățat ca de cele mai multe ori ca limitele mintii mele, erau impuse chiar de felul meu de a gândi.
Offf… 🙁 daca prostia ar durea, pe multi i-ai auzi vaitandu-se ! Fata draga, sunt de acord cu D-l Sorin de mai sus…e de la cap…adica de la tine…adica tu nu ai treaba ca ei sunt prosti, pot fi in continuare, nu ai tu treaba cu ei…tu ai treaba cu tine…Fericirea este o stare…poti fi fericita tu, cu tine insuti, inconjurata de un infinit de prosti…
Bine…mai poate fi si de la apropiata eclipsa de luna…care cica se formeaza pe acolo pe la Scorpion… 🙂 ), mai poate fi si de la astenia de toamna…si de la varsta…ca na!… cum sa te opui…Accepta lucrurile asa cum sunt si vezi ce-o sa se schimbe… O zi frumoasa, totusi ! 🙂
Eu sunt de acord, nu trebuie sa-mi pese, dar daca efectul actiunilor lor se revarsa asupra mea, atunci ce sa fac? Zic sa mai rabufnesc din cand in cand ca n-o fi foc.
A…si de rabufnit, e chiar sanatos s-o faci !!!
Atunci inseamna ca acum is sanatoasa tun.