fără toane

Avem de câteva zile un nou expressor de cafea și o duminică dimneața de toamnă e momentul perfect să vă vorbesc despre el, mai ales că are și-un parfum pe care-l voi simți multă vreme de acum înainte.

Ne-am dorit foarte mult să avem în casă așa ceva. Să mergi la magazin să te aprivizionezi cu boabe de cafea, să vii apoi acasă și să le pui în expressor să apeși pe un buton și să ai o cafea aromată și numai bună de băut (da, ti-o face cat vrei tu de caldă, nu-i nevoie să aștepți să se răcească). Nu pastile, nu diverse chestii făcute special pentru aparat, nu nimic. Doar boabe și aici intervin preferințele fiecăruia în materie de cafea, tarie, cantitate, etc.

Când a venit vremea să-l luăm am cutreierat magazinele în lung și-n lat și l-am luat până la urmă, fix așa cum se întâmplă de obicei, din primul magazin în care l-am văzut inițial. Dar prea multe detalii tehnice și mai nimic despre ceea ce face și mai ales ce miros răspândește dimineața în casa noastră (ok, uneori și pe la prânz că Sorin și-a schimbat obiceiurile în materie de cafea de când are expresorul).

Știam că odată adus acasă simțurile ne vor fi răsfățate în fiecare dimineață de mirosul cafelei proaspăt râșnite. Aproape că nici nu mai e nevoie s-o beau, mă trezesc numai din mirosuri. Mie personal cel mai mult mi-a plăcut la el faptul că are un furtunaș pe care-l pot baga direct în cutia cu lapte și care-mi face în cafea o spumă de lapte delicioasă care are miros de bebeluș proaspăt hrănit, chiar dacă laptele nu-i tocmai cel mai gras. 🙂

Dacă aș fi apucat să-mi iau și cănile alea transparente prin care se pot vedea straturile de cafea si spuma de lapte, v-aș fi aratat și-o cafea gata făcută. Așa trebuie să vă mulțumiți cu poza lui din bucătăria mea și atât.

P.S. Dacă treceți pe la mine aveți asigurată oricând o cafea aromată. 🙂