fără toane

Cred că la fiecare început de an școlar v-am povestit cum ne pregătim noi de școală, anul acesta aș vrea s-o fac într-o manieră diferită, și să vă spun că mai sunt și alte lucruri importante de luat în seamă la reintrarea copiilor în comunitate, nu numai culoarea ghiozdanului de anul acesta și caietele care trebuie musai să fie cu fața unui cântăreț în vogă.

Cei care au copii care au mai mers și-n anii trecuți, dacă nu la școală, măcar pe la grădiniță, știu probabil că atât din cauza contactului pe care-l au cu multe persoane cât şi explorarea diverselor spaţii din instituţiile în care merg, micuții noștri sunt predispuși la mai multe infecţii și probleme decât în perioada de vacanţă.

Am pățit-o și noi în perioada grădiniței, o pățesc în prezent mulți prieteni de-ai noștri, așa că m-am gândit să vă reamintesc aici ce trebuie să facem la reintrarea în colectivitate. Sunt câteva reguli de care noi, ca părinți, e bine să ținem seama atunci când ne ducem copii din nou la școală/grădiniță:

• Pe tot parcursul vacanței să încercăm să-i învățăm pe copii cu respectarea regulilor de igienă. E important să le știe, dar e și mai important să le aplice singuri. Degeaba îi spune mama lui George că nu trebuie să bage în gură felia de pâine după ce i-a căzut pe jos, copilului daca-i este foame, o va mânca. Atunci când trebuie să-i convingem că un lucru pe care el e tentat să-l facă e greșit, e necesar să-i explicăm de ce nu este bine să facă, ce i se poate întâmpla dacă procedează greșit și chiar dacă nu va înțelege și respecta sfaturile noastre de prima dată, perseverând s-ar putea să avem surpriza ca la un moment dat să atenționeze chiar el un alt copil aflat pe punctul de a face ceva greșit. Ok, astea-s visuri frumoase de părinte, dar speranța și visurile nu ni le poate lua nimeni. Între timp, copii, spălați-vă mâinile de multe, multe ori pe zi. Cu săpun. Și nu uitați să vă hidratați. DA asta înseamnă să beți apă. Cât mai multă apă.
• Imunizarea la intrarea în comunitate. O parte  dintre noi au doctori de familie cărora le pasă, o altă parte sunt destul de precauți încât să se intereseze singuri de subiect, iar alții află pe pielea lor cum e să nu fi făcut-o. Uneori nici respectarea tuturor regulilor de igiena nu este de ajuns pentru a ne feri copiii de bolile iminente atunci când suntem luați pe nepregătite, adică cu un sistem imunitar slab. Infecțiile digestive (în special enterocolita pe care am trăit-o pe pielea mea alături de copilul Iulia, care atunci când avea numai vreo 7 ani, mi-a făcut una de toată frumusețea, de ne-am luptat o săptămână, și noi și medicii din vreo trei spitale bucureștene, s-o punem pe picioare) sunt foarte des întâlnite atunci când schimbăm ceva în obiceiurile alimentare. Aliatul nostru, acum, în aceste cazuri este în mod cert medicamentul  ENTEROL (pe care și voi l-ați avut în vacanță în trusa de medicamente, nu-i așa?) deoarece poate fi folosit atât preventiv ( 0 capsulă sau un pliculeț  pe zi încă de la intrarea în colectivitate pe o durată de 10-15 zile) cât si în tratamentul diareei, dacă aceasta s-a instalat deja: 2-3 capsule sau pliculețe /zi. La fel de periculoase și poate chiar mai răspândite acum în prag de anotimp rece sunt infecțiile respiratorii ale copiilor, pe care trebuie să le tratăm cu mare seriozitate și să încercăm pe cât posibil să le prevenim, iar dacă nu reușim, atunci neapărat trebuie să mergem cu cei mici la medic și să-i ținem acasă în perioada de recuperare. Nu e benefic nici pentru ceilalți și nici pentru copilul bolnav să-și sufle nasul și să tușească în sala de clasă. Încercați să găsiți un bunic sau un prieten care poate sta acasă cu copilul atâta timp cât e bolnav (asta dacă nu pot sta cu el chiar părinții), și urmați întocmai tratamentul primit de la medic. Dacă cumva conține și antibiotic, nu uitați că Enterol e bun și ca pansament gastric, deci ați mai împușcat un iepure. Cunoașteți desigur și toate celelalte căi care ajută organismul copilului să fie intr-o formă bună printre care să nu uităm sportul și vaccinurile, așa că ar fi păcat cu atâtea căi de a o face la îndemână să ignorăm subiectul și să suferim și noi și mai ales copiii noștri.   

• Comportamentul în colectivitate. Dacă la cei mici de tot acesta este abia în formare și mai aveți încă timp să-l modelați, la copii mai mărișori, de pe la 7 ani în sus, ar trebui să știm la ce să ne așteptăm în materie de comportament, atât față de colegi cât și față de cadrele didactice. Nu uitați că cei mici învață încă de la naștere comportamentul prin imitație, așa că aveți grijă cum vă comportați în prezenta lor. Lăudați-le  faptele bune, oferiți-le alternative atunci când le interziceți ceva, nu-i șantajați ( va veni o vreme în care roata se va întoarce :D), învățați-i să salute, să folosească un ton blând atunci când vorbesc, să-și facă prieteni, etc. Spuneți-le că dacă nu se vor purta cuviincios vor exista consecințe (nu pedepse) pe care vor trebui să le suporte, iar asta înseamnă că-și vor pierde din privilegii. Evitați să-i comparați cu alți copii (eu nu le compar nici măcar pe ale mele între ele).
• Îmbrăcămintea copilului la grădiniță/școală. Știu că ăsta-i un subiect pe placul tutor mamelor, mai ales a celor de fete, sper să nu vă dezamăgesc, dar părerea mea este că dacă școala (mai rar sau deloc grădinițele) la care merg copii noștri are uniformă, trebuie să respectăm asta și să ne îmbrăcăm zilnic copii în uniformă. Subiect închis. Dacă nu are… e aici e ceva de discutat, fiecare părinte (și cu cât se măresc intră în ecuație și copilul) va voi ca puștiul său să fie cel mai cool din clasă. Bluzițe cu sclipici, blugi din cei mai sofisticați, rochițe, funfițe, fustițe și alte multe, multe, variante, pot fi o alegere bună (recunoașteți că nu vă așteptați să spun asta, dar ar fi bine să citiți în continuare) dacă se respectă două aspecte: hainele sunt din bumbac, astfel încât pielea copilului să poată respira pe tot parcursul zilei și să evităm astfel iritațiile, alergiile sau mai știu eu ce, și  sunt comode, nu uitați că cel mic trebuie să reziste cu pantalonii stretch cumpărați de bunica de la mall cât e ziua de lungă. Dacă aceste două cerințe sunt respectate, atunci nimic altceva nu mai contează. E indicat să-i spunem copilului (mai ales în cazul celor care știm că transpiră mult) să încerce s-o facă cât mai puțin (nu plângem, nu țipăm, nu alergăm decât atunci când avem sportul)  și să-i lăsăm în dulap pentru orice eventualitate haine de schimb.  Trebuie să avem grijă și la transportul copiilor până și de la școală/grădiniță, mai ales dacă acesta implică și ceva mers pe jos și stat prin stații de autobuz/tramvai. Vremea e înșelătoare toamna și nici nu știm când cel mic se procopsește cu o durere de ureche, de care desigur ne ajută Otipax să scăpăm (calmând rapid durerea și relaxând copilul), dar pe care e mai bine s-o prevenim, acoperind capul copilului cu o șapcă, o căciuliță sau un basc. Hai că e simplu!

Acestea fiind spuse, ne asigurăm că avem în penar stilou și creioanele colorate Hello Kitty (nu, n-au fetele mele așa ceva, am vrut numai să văd dacă citesc ce scriu) și pornim cu mult chef de învățătură, noi către clasa a VIII- a, voi înspre ….

Să aveți cu toții copii un an scolar plini de împliniri și fără nicio problemă de sănătate. Să fie toate la mate. Problemele, zic.