Este azi prima dată, după o lungă perioada de timp, când am putut să mă trezesc, fără ceas sau alte stimulete, fix la ora 5. E drept că aseară la 9 terminam o carte de citit și hotăram că e sfârșitul zilei pentru mine.
Sunt cel mai fericit om atunci când dimineața reușesc să mă trezesc devreme fără ceas. Am impresia că toată ziua îmi va merge bine fie și numai datorită faptului că am mai mult timp. Și arătați-mi-l mie pe ăla care nu are vrea timp.
Am trecut cu greu peste zilele astea călduroase, mai ales că săptămâna trecută, înainte de cu 10 minute de a pleca de acasă către ai mei, la Brăila, am vrut să-mi umplu rezervorul la masa de călcat după ce o folosisem și am scos fără să fiu prea atentă capacul rezervorului. Evident că apa și aburul fierbinte mi-au sărit drept în față, cu ultimele picături de minte m-am retras și mi-am protejat fața cu mâinile, astfel încât acum am o frumoasă arsură pe mâna dreaptă și una pe umărul drept.