Am o rochie gri de vreo 4 ani. În fiecare vară o port de câteva ori (să zicem 7), atunci când am vreo întâlnire mai simandicoasă și trebuia să arăt business pe căldurile alea mari de vară. Rochia îmi venea bine și atunci când eram slabă (oricât de greu v-ar fi, trebuie să mă credeți că am fost odată slabă), dar și acum când sunt mai pufoasă.
Atât de pufoasă încât ieri când am îmbrăcat rochița gri, a trebuit să-mi țin respirația trei minute ca să-i pot închide fermoarul. Pe tot parcursul celor trei minute, Sorin m-a strigat din curte și insista să vin repede că un client matinal așteaptă să-i fac o factură.
Până la urmă am coborât cu rochia neîncheiată total, am sperat că nu m-a văzut nimeni și abia mai târziu, când stăteam relaxată pe scaun, am putut să trag fără probleme fermoarul la capăt. Eram mulțumită. Era clar că rochia mă încape. Lejer.