Month: April 2013

Femeia la 40 ani

Am vazut saptamana trecuta This is 40 și atunci mi-a venit ideea: trebuie neapărat să scriu ce cred eu despre vârsta asta câtă vreme o mai am. 😀

  • La vârsta asta femeile au cu siguranță pantofii si gențile pe care si le-au dorit la 30.
  • Nimic din ce te speria la 20, nu te mai înspăimântă la 40. Bine, sunt chestii care te sperie și la 40,dar poate le vom vedea altfel la 60.
  • La 40, domnișoarele bătrâne devin în sfârșit doamne. Nu, nu se căsătoresc, doar nu mai au curajul de a-i corecta pe cei ce li se adreseaza astfel. 
  • Citește acum tot ce-a ratat în adolescență. Și se bucură ca ăștia mici când cartea se termină cu happy end.
  • 40 e vârsta la care pasiuni pe care nu credeai că le poți avea, ies la iveală. Încearcă-le, acum nu mai poți spune că-i prea devreme și s-ar putea ca peste câțiva ani să fie prea târziu.
  • Acum poate face bilanțuri fără teama ca totul se va termina în curând. Din contră, multe abia acum încep.
  • E momentul în care mașina preferată nu mai e una decapotabilă, ci una 4×4.
  • Merge la sală pentru a-și păstra forma fizică nu pentru a-și etala echipamentul.
  • În sfârșit copiii sunt suficient de mari încât să nu-i fie teamă că se rătăcesc. E clar că de acum, dacă nu vin la timp acasă, e pentru că nu vor s-o facă.
  • Rochiile care-i plac încă și pe care le are de pe la 30, o încap. Sunt cu un numar mai mici, dar o încap.
  • Își dă seama că, deși locuiește în ea, casa visurilor ei e neîncăpătoare. E timpul pentru alte visuri.
  • Nu există nimic important ce o femeie ajunsă la 40 de ani să nu fi încercat.  După vârsta asta probabil va încerca și chestii mai puțin importante.  

Schimb de camere

În weekendul ce a trecut ne-am odihnit. Atât de mult încât n-am făcut absolut nimic două zile și credeți-mă nu mi s-a întâmplat de ani buni să stau degeaba o zi întreagă, Vă imaginați că două zile de stat erau deja o problemă majoră, aproape înțepenisem de la atâta odihă și vizionări de filme. Noroc cu mama soacră care pe la 5 după-amiaza duminică, coboară împreună cu fetele de sus și ne comunică fericită că a vorbit cu nepoatele (acestea din urmă aveau fețele pline de zâmbet în spatele ei) și-au hotărât împreună să facă schimb de camere. Atunci, în clipa aia.

Camera mamei soacre e cu 30 cm mai puțin lată decât camera fetelor, deci e mai mică, dar cum la copile în cameră un spațiu destul de mare e ocupat de casa scării, se presupe că în camera nouă astea mici ar avea loc mai mult și, ce-i cel mai important, patul lor supraetajat ar dispărea și s-ar transforma în două paturi de o persoană așezate cât mai departe unul de celălalt. Atât de bune pretene sunt. Bine măcar că vor încă să împartă o cameră. 😀

Noi, eu cu Sorin, luați pe nepusă masă, ne-am conformat și am zis să nu le stricăm euforia, așa că le-am intrat în joc și am început mutarea.

Continue reading Schimb de camere

Să ne documentam

Vă spuneam săptămâna trecută că, în calitate de viitoare nașă, am în grijă o graviduță pentru care mă documentaz mai ceva ca pentru mine. Da, pentru că pe vremea când eu eram însărcinată nu aveam atâtea surse de informare și ce-aș mai fi dat eu internetul peste cap pentru a afla răspunurile la toate întrebările pe care le aveam…

Am mare noroc că fina mea, o să-i spun Emilia, că nu-s prea ok cu titulaturile astea, s-a hotărât acum, așa tânără (are 22 ani), să devină mamă, nu de alta, dar problemele de infertilitate și sarcinile cu probleme nu prea au ce căuta la până pe la 25 ani, așa că sper să fie totul ok și în septembrie Emilia să nască un bebe sănătos și frumos.

Știu că discuțiile despre fertilitate sunt tabu, dar dacă am lăsa inhibițiile deoparte și-am vorbi mai mult despre asta, am fi un pic mai educați în domeniu iar numărul celor care nu pot avea copii n-ar mai fi atât de mare. Și asta nu-i tot, rata natalității în România a suferit o continuă scădere iar incidenţa nașterilor premature este de cel putin 7,5% – unele surse afirmind ca ar putea sa se apropie de fapt de 12% – mai ridicata decât în restul Europei unde procentul este de 7,1%.

Continue reading Să ne documentam

Vunk lansează Doi somnambuli

Avantajul de a avea doi copii adolescenți este că ești tot timpul la curent cu noile apariții muzicale, dar și cu părerile tinerei generații despre ele. Cu toate astea am fost foarte surprinsă uneori de piesele muzicale ascultate în căști de copiii mei. De la Pink și Dream Theater până la One Direction și Miley Cyrus orice se cheamă muzică ele ascultă.

Ei bine azi a venit rândul meu să le spun de-o lansare de piesă, mai ales ca și lor le place Vunk foarte mult. E vorba de Doi somnambuli, piesă care s-a lansat azi la ora din primul vers ”e zece fara un sfert”. Eu fiind atunci în mașină am ascultat-o prima data la Pro Fm și abia am așteptat să ajung acasă să văd și videoclipul, în care știam deja că joacă doi actori super- speciali de la Hollywood, dar nu m-am gândit nicio clipă că ar putea fi chiar ei:

Voi ce spuneți, vă place piesa? Mie da, imi place foarte mult, sper să le placă și fetelor mele, mai ales mesajul e unul pe placul lor:

Continue reading Vunk lansează Doi somnambuli

Povestea celor trei tablete

Au fost odată ca niciodată doi părinți care își iubeau copiii mai mult decât orice și deși banii nu-i dădeau afară din casă au hotărât că e absolut necesar ca de la Moș Crăciun fetele lor să primească tablete. Doar câte una de fiecare. 😀

ebodaCa să profite de fiecare reucere, tatăl fetelor a hotărât să facă achiziția de Black Friday, chiar dacă asta era cu aproape o lună înainte de Crăciun. S-a documentat, a cercetat piața și a hotărât că cel mai bine e să le ia modelul ăsta (link-ul duce la e-mag, dar el le-a luat de la Flanco), care zice el că-i comparabil la performante cu un ipad dar e mult mai ieftin. În fine, toate bune și frumoase până a ajuns la casă la Flanco și acolo i s-a spus că nu poate lua două produse de același fel la reducere, așa că n-a avut incotro (de fapt avea, putea să-mi spună mie să merg cu el și luam fiecare câte una, dar n-a facut-o, și nu spun asta ca să-i reproșez ceva, nici vorbă 🙁 ), așa că pe fugă l-a crezut pe omul de la Flanco și a luat în loc de o E-Boda  impresspeed Supreme X200, un Allview Aldro Speed Duo care allviewdin păcate nu era la nicio reducere de Black Friday, dar care fără reducere era la prețul redus al celeilalte, adică fix 999 lei. Cum vânzătorul zicea că-i la fel de buna ca E-Boda numai că se cheamă altfel, a luat-o. :))) N-a fost.

Norocul nostru inițial (o să vedeți că până la sfârșit n-a fost deloc noroc) a fost că Sorin n-a mai avut răbdare și le-a dat fetelor tabletele de Moș Nicolae. S-au bucurat copilele de numa, se mai bucură încă și azi, numai că, tableta Soniei, celebra Allview, nu numai că nu s-a ridicat la performantele celeilalte, ci pur si simplu pierdea toate aplicatiile din ea daca o lăsai să se descarce de tot. Bineînțeles că Sonia se enerva, Sorin se enerva și tot așa până a dus-o la service. Oamenii de acolo i-au reinstalat softul și au zis că s-a rezolvat, numai că imediat ce s-a descărcat din nou, a făcut la fel, adică nu mai tinea minte nici-o aplicație. De vis! Și Crăciunul se apropia.

Continue reading Povestea celor trei tablete

Parfumul șifonierului de altă dată

Când spun șifonier primul gând mă duce în urmă cu 25 ani, când copil fiind îmi petreceam vacanțele la bunica la țară.

Bunica a avut 4 băieți și 4 fete așa că vă dați seama că nu eram singura nepoată la bunici în vacanțele de vară. Eram vreo 7 și alergam toată ziua nu numai prin curtea mare a bunicilor ci și prin cele 9 camere ale casei, toate legate cumva una de alta. Iar el, șifonierul, nu exista decât în una din camere. În rest erau dulapuri de haine și cufere și divese scrinuri, dar șifonierul era unul.

De câte ori îl deschideam simțeam că încălcam o regulă. Nu aveam voie să umblăm acolo, dar nimeni nu ne interzisese asta. Era de la sine înțeles, mai ales că șifonierul ascundea o comoară. Erau acolo, frumos aliniate pe umerașe 5 rochii de mireasă. Ale fiicelor și ale unora dintre nurori. erau rochii din ani diferiți, din materiale diferite, de siluete diferite, dar toate erau lungi și absolut minunate în ochii noștri de copii. Și mai aveau ceva în comun. Aveau același miros. Miros de sărbătoare, de nuntă, de căsătorie, de viața plină de speranță, parfum neprețuit, încă neinventat.

Continue reading Parfumul șifonierului de altă dată

d’Oro tea

Acum o săptămână Dorothea mi-a propus să încerc câteva sortimente de ceaiuri  de pe nou lansatul lor magazin online d’Oro tea. Eu fusesem deja acolo, mă uitasem cu invidie la ceainicele lor ceramice (eu am unul de inox, total neprietenos), la mixurile de plante uscate care mă gândeam că n-au cum să fie decât minunate, dar nu încercasem nimic. Mi-a trebuit un imbold care a venit exact la timp. Am fost mai mult decât încântată să încerc așa ceva și așteptam să vină curierul cu coletul trimis.

Luni dimineață, o fată frumoasă pe bicicletă (știți cât iubesc eu bicicletele) a sunat la poarta mea și mi-a înmânat cutia cu ceaiuri de la d’Oro tea. Numai că fata cu pricina era chiar Dorothea, pe care tare mă bucur că am avut ocazia s-o cunosc, să asociez numele cu fața și să mă minunez că cineva atât de tânăr are așa o inițiativă frumoasă, aceea de a aduce ceaiuri nobile la noi și de a încerca să educe băutorii de ceai clasic că se poate și mai bine.

ceaiuri

Continue reading d’Oro tea

Cati bani le dam copiilor in excursie

Pentru că au trecut deja patru zile din săptămâna altfel și în a cincea zi trebuiau să facă ceva special, astăzi Sonia și Iulia au plecat în excursie de o zi  la Constanța.

Ca orice excursie a fost și asta așteptată cu bucurie, dar parcă nu cu atâtea griji cu cât așteptam noi pe vremuri excursiile. Pe vremuri când plecam în excursie eu aveam mereu grijă ca în ziua excursiei să am bascheții curați, să am pantalonii preferați spălați și hanoracul potrivit pus la îndemână.  Nu-i cazul la ele, vor gasi sigur ceva curat din cele 7 perechi de teneși, bascheți, skateri, ghete, adidași etc. iar de restul nici nu mai discutăm. Singura lor grijă e să aibă telefonul încărcat. A, au mai avut una: câți bani le dăm la ele.

Hmm, sigur, subiectul e vast și depinde foarte mult de bugetul fiecărei familii, de vârsta copilului, de locul în care merg, de faptul că trebuie sau nu să ia și masa de prânz din banii de buzunar din ziua respectivă, de taxele obiectivelor turistice pe care urmează să le viziteze și dacă acestea au fost sau nu plătite în avans. Și sunt sigură că nu m-am gândit la tot. Eu pentru ale mele am zis așa:

Continue reading Cati bani le dam copiilor in excursie

O sa am un copil

botezStați că nu-s gravidă și nici n-am de gând să rămân. Nici de înfiat n-am gânduri deocamdată, dar de avut un copil în plus tot o să am, numai că-i voi fi nașă nu mamă. Dar aș vrea să fie ca și cum i-aș fi. Bine, n-am de gând să-l fur de la părinți, dar pentru că va locui la două străzi de mine, aș vrea să-l văd foarte des și să trec din nou, prin toate fazele alea cu băița bebelușului (fetele mele nici nu vor să audă să le mai spăl eu nici măcar la cap), cu alesul hăinuțelor (nici la capitolul ăsta nu prea mai pot să spun nimic), cu plimbatul prin parc (caprele mele vor singure să meargă în parc de acum) și tot așa. Sunt niște etape pe care tare mult mi-ar plăcea să le retrăiesc.

Mai sunt totuși câteva luni până vine bebelușul, deocamdată nici nu știm dacă-i fetiță sau băiat, ci doar că se va naște în septembrie dacă va fi cuminte. Până atunci va trebui să avem grijă de viitoarea mămică, să urmărim ca sarcina să fie una ușoară și să ne uităm după rochii de mireasă și tot ce mai trebuie pentru că nunta părinților va fi odată cu botezul și mi-e și frică să mă gândesc ce ne așteaptă în materie de organizare.

Pentru că mai am o finuță, pe Sorina, cu care din păcate mă văd maxim o dată pe an deși mi-e și nepoată, nu va fi chiar o noutate pentru mine botezul, dar nași de cununie n-am mai fost, așa că avem ceva emoții, pentru că trebuie să fim părinți spirituali ai cuiva și tare mi-ar plăcea să avem cu ei o relație foarte apropiată.

Continue reading O sa am un copil

Cum organizam sertarul cu sosete

Sunt cel mai dezordonat om din lume. Fară reguli stricte mi-e greu să țin lucrurile în ordine, deși de fiecare dată când fac curat în șifonier îmi spun că de acum în colo va arăta impecabil indiferent câte haine voi pune și voi scoate de acolo. Până acum n-am reușit, dar măcar încerc. Din păcate pentru mine fetele îmi calcă pe urme.

În fine, până să-mi reușească schema cu șifonierul, am reușit să fac ordine în sertarul cu ciorapi. Era o nebunie. Cam așa:

sertar 1Acum vreo două săptămâni, când mă plimbam cu Sorin prin Bricostore, el cu treabă  eu la shopping, am văzut acolo un organizator de sertar la vreo 24 lei, numai că era un pic cam prea mic pentru dimensiunile sertarelor mele. In fine, am zis că în loc de nimic, mai bine îl iau pe ăla, și m-am plimbat cu el în mână vreo 15 minute tot magazinul. La un moment dat m-am pierdut de Sorin și când ne-am regăsit, el trecuse deja de case, plătise cumpărăturile și eu eram tot cu organizatorul de sertar în mână. Pentru că ar fi trebuit să stau iar la coadă, am lăast-o baltă și am renunțat la ceea ce eu credeam că-mi va aduce ordinea în șosete.

Continue reading Cum organizam sertarul cu sosete