Month: March 2013

Fetelor, sa vorbim despre fertilitate! Baieti, e si despre voi!

Cine a citit fie și numai un articol de pe blogul ăsta, știe că am deja două fete gemene ce anul ăsta împlinesc minunata vârstă de 14 ani. Din fericire pentru mine am avut o sarcină gemelară fără complicații, o naștere normală și extrem de ușoară, însă asta a fost acum mulți ani când fetele de 22-25 ani știau că erau fix în perioada cea mai fertilă din viața lor și luau decizia de a avea copii parcă mult mai ușor decât o fac azi.

Da, e adevărat, atât femeile, cât și bărbații, au tendința de a forța azi mâna destinului și a amâna tot mai mult momentul în care vor aduce pe lume un copil. Nimeni nu-i împiedică să facă asta, iar medicina încearcă să țină pasul cu noul stil de viață și să vină cu souții.

Cu toate astea, oricâte soluții ar exista, dacă nu ești informat de tânăr și nu mergi măcar să-ți faci testele de fertilitate, să aflii cât timp mai ai, nimeni nu poate lupta cu înaintarea ta în vârstă.

Continue reading Fetelor, sa vorbim despre fertilitate! Baieti, e si despre voi!

Ceva boala nasoală în oraș

Dragii mei, sper că voi sunteți bine cu toții, prin zonă circulă o viroză rea de tot care mi-a dat ceva bătăi de cap zilele astea.

O durere cumplită de cap ce nu mă lăsa nici măcar să văd că, lângă mine, copilul Iulia avea senzații de vomă și Sorin nu se mai putea ține pe picioare de rău ce-i era. Noroc cu Sonia care nu avea nimic și care ne anunța de sus că îi e rău mamei soacre. Mie îmi vâjâiau urechile și inima îmi bătea în gât.

Iulia îmi aducea aminte că ea nu poate lua pastile și îi trebuie ceva sirop, iar Sorin îmi spunea să merg eu să văd ce are mama că el a făcut infarct și nu se poate ridica din pat până nu-i trece.

Continue reading Ceva boala nasoală în oraș

Ce trece timpul…

imbatranimSunt aproape 5 ani de cand am blogul. E drept ca nu m-am gandit atunci ca voi scrie aproape zilnic vreme de 5 ani, dar acum nici nu stiu cum a trecut timpul. Pana mai ieri, doar creșterea fetelor mele îmi dădeau măsura timpului care trece. Numai că, nu numai ele se schimbă ci și noi. Eu mai puțin, voi, ăștia tineri, mai mult.

Îmi dau seama că am cunoscut la un moment dat o blondă frumoasă, studentă le medicină și cu vorbele la ea. Gândea. Vă spun, era o copilă blondă cu o vorbă romanească dulce și cu mult bun simț. Nu-i ca și cum nu le-ar mai avea, dar știți câte s-au schimbat de atunci? Blonda a terminat facultatea, a plecat în Marea Britanie, și-a găsit acolo un job pe măsra ei și anul ăsta se mărită. Copila blondă se mărită. Să-i fie într-un ceas bun, eu le urez de pe acum mulți ani de fericire, după ce trec de stresul pregătirii nunții de vis.

Acum 5 ani Tomata cu scufiță abia daca se năștea. Numele ăsta zic. Andreea avea deja blog de aproape un an și se semna peste tot cu Hellen. E drept, un an început în forță, cu multe posturi și cu și mai multe comentarii. Asta i-a dat încredere, a continuat, a crescut și schimbat jobul și, ce credeți, anul ăsta se mărită. 😀

Continue reading Ce trece timpul…

De primavara

primavaraCum în weekend vremea a fost minunată, sper că toți ați profitat de ea și ați iesit din case. Eu sâbătă am avut invitație, împreună cu alte câteva bloggerițe, la o sesiune de styling în Băneasa Shopping City. M-am conformat și nu mi-a părut rău deloc.

O cafea băută dimineața în compania unor domnițe frumoase nu poate decât să te bine dispună, iar ședințele de machiaj, masaj al mâinilor, manichiură și hair styling oferite de specialiștii saloanelor Melkior (daca dati click pe link vedeti si poze de la intalnire) și Evidence cu mare drag și cu multă implicare, a făcut ca gospodina din mine, care ajunsese la 11,30 în mall, să plece două ore mai târziu acasă, transformată în doamnă. 🙂 Am aflat trucuri de machiaj, am învățat cum să-mi fac o coadă lejeră și modernă și nu în ultimul rând, mi s-a spus (cam pe sub mână așa) că anul ăsta se poartă fix ce-ți place, atât în materie de modă cât și de….să zicem ojă. 😀

Le mulțumesc, Mariei și Roxanei pentru invitație și vă spun vouă, cititoarelor mele dragi, că puteți și voi beneficia de toate răsfățuirile astea gratuite în Băneasa Shopping City, în cadrul Styling Corner până aproape de  sfârșitul lunii martie.

Continue reading De primavara

Care-i treaba cu 0% grasimi

Despre ce credeți voi că am să aduc vorba azi, cu ocazia zilei de 8 Martie? Despre ceva legat de femei, logic. Vorba aia, 0% grăsime, 100% plăcere.

Activia Light CerealeAcum vreo două săptămâni am citit într-o dietă că, printre altele, aveai voie să bei lapte cu 0% grăsimi și iaurt tot așa. Mă gândeam atunci că n-am văzut deloc în magazine lapte de genul ăsta și cu atât mai puțin iaurt.

Se vede treaba că-i nevoie doar să mă gândesc că nu există la noi așa ceva și imediat se rezolvă. Peste două zile primeam o invitatie la un eveniment organizat de Danone în care urmau să ne fie prezentate noile iaurturi Activia Light cu 0,5% grăsimi. Variantele de Activia light, care din câte am înțeles se găsesc deja în magazine de la sfârșitul lui februarie sunt: cu cereale, cu ananas, cu căpșuni și natur.

Continue reading Care-i treaba cu 0% grasimi

Dupa fapta si rasplata

carucior fier vechiAcum vreo trei ani, într-o  după amiază mă întorceam acasă de la job conducând pe repede inainte. Nu prea eram atentă la ce se întâmpla în jur, însă la intersecție la Diham, n-am avut cum să nu observ un om cu un cărucior pliabil (da, nici nu știam ca exista așa ceva) pe care căra o magaoaie de cutie de frigider. Voia probabil să o duca la fier vechi. Acolo, în intersecție, căruciorul ăla de jucărie, practic, a cedat și îi căzuse omului frigiderul în mijlocul drumului.

L-am ocolit cu stil și am oprit la bancă. Am trecut apoi pe la  Mega Image și am pierdut ceva timp acolo. Când, în sfârțit, mi-am continuat drumul spre casă, l-am întâlnit din nou pe nenea cu fierul vechi. Reușise să înainteze cam 500m și căruciorul cedase din nou.

Afară vremea era destul de geroasă (cam mijloc de februarie), iar asfaltul, ce a mai ramas din el, era  plin de zăpadă topită, mâzgă sau cum îi mai spune acum mocirlei de altă dată. Imaginea omului care încerca din nou să-și repare căruciorul cu care avea de gând să care greutatea aia (vă spun, era un frigider mare de tot), era de-a dreptul dezolantă.  Am trecut din nou de el, dar deși l-am compătimit deprima dată când la-am văzut, acum m-am hotărât să fac ceva. Ce mă costa să opresc și să-l ajut să-și ducă marfa până acasă? Ia să vedem…

Continue reading Dupa fapta si rasplata

Părinții noștri

parintii nostriAm cei mai buni părinți din lume. Din păcate viața ne ține destul de departe unii de alții și, deși nu locuim în emisfere diferite, ne vedem de maxim 4 ori/an. Nu-i normal și eu știu asta, dar ei nu se plâng. Nu se plâng că nu venim mai des la țară, nu se plâng nici măcar că nu-i sunăm mai des, trec uneori și două sătămâni fără schimbăm două vorbe. Bineînțeles că eu dau vina pe lipsa de timp, dar adevărul este că zece minute pe zi aș putea oricând să găsesc. Atunci de ce n-o fac?

Părinții mei au avut grijă ca în copilărie să nu ne lipsească nimic, bineînțeles asta în limita posibilităților lor de atunci. N-am avut păpuși Barbie sau trenulețe pe șine, dar de fiecare Craciun și Paste aveam cadouri și hăinute noi, pe care le prețuiam mult mai mult decât o fac azi fetele mele.

Poate pentru că mi-e de ajuns să-i știu acolo, în căsuța de la țară. Pentru că-i știu împreună și pentru că am încredere în ei. Poate mă simt încă copil și aștept eu telefonul lor, deși știu că asta nu-i corect.

Continue reading Părinții noștri

Care-i chestia cu gatitul

gatimÎmi amintesc că prima dată când am gătit de-adevăratelea  (nu oua sau cartofi prăjiți), am făcut o ciorbă de fasole după o rețetă scrisă pe o foaie de matematică de mama. Eram în clasa a VIII-a și fasolea am pus-o de cu seară la înmuiat. După asta a urmat o mancare de cartofi si cam asta a fost cariera mea de bucătar în casa părintească.

În studenție am învățat să fac friptura la cuptor și o fac și azi după aceeași metodă. Îmi iese super și de ce să schimbi ceva ce-ți iese bine? In plus, tot în perioada studenției am învățat să fac orez cu legume, de la niște colegi din Ardeal cu care locuiam.

Apoi m-am căsătorit și am avut norocul de-a locui cu o soacră olteancă, mare amatoare de gătit. Nici nu mă puteam apropia de bucătărie pentru că aveam întotdeauna 3 -4 feluri de mâncare proaspăt gătite de socrela. M-am bucurat, vă dați seama, deși uneori mi-ar fi plăcut să fiu eu șefă în bucătărie.

Continue reading Care-i chestia cu gatitul

Ce nu stiti despre martisor

Aseară, când ziua se îngâna cu noaptea, exact ca ultimul întârziat, eu hoinăream pe la tarabele cu mărțișoare. Voiam desogur, ca toată lumea, să găsesc cele mai potrivite simboluri ale primăverii pentru fiecare. Și cum mergeam din tarabă în tarabă, un pic suparata de oferta destul de limitată, mă gândeam că e neapărată nevoie ca azi să vă spun niște lucruri despre mărșișor, pe care poate nu le știați:

  • la început, șnurul mărțișorului a fost alb cu negru, reprezentând viața și moartea. Asta n-a ținut mult și în scurtă vreme a fost inlocuit cu ceea ce cunoaștem  și noi acum rosu și alb și simbolizează îngemănarea dintre două anotimpuri, dragostea și uritatea, o floare albă și una roșie, etc.
  • exista o superstiție care spune că o femeie însărcinată nu trebuie să vadă o mama care îi prinde în piept copilului său un mărțișor. Se spunea că noul născut va avea pete pe față din cauza asta. 🙁
  • și astăzi în nordul Moldovei există obiceiul ca fetele să dăruiască băieților mărțișoare. Ele azi nu primesc nimic, dar probabil așteaptă iște cadouri consistente pe 8 martie. 🙂
  • toată nebunia asta cu mărțișoarele a pornit de la niște bănuți pe care de 1 martie cea mai bătrână femeie din casă îi prindea la gâtul sau de mâna copilului cu șnur.
  • eu anul ăsta am o brățară frumoasă în culorile alb cu roșu pe care e trecuta o bucațică de lemn. Vreau s-o port până văd primul pom înflorit. Am s-o prind atunci de o crenguă a pomului. Nu știu de ce fac asta. Dacă știți voi, vă rog să-mi spuneți! 😀

Continue reading Ce nu stiti despre martisor