Mari. Dacă se purtau alea mici nici nu mai scriam articolul acesta, dar așa…
Am strecurat în articolul de vineri chestia cu ceasul pe care mi l-am comandat la sfârșitul anului trecut pe un site și pe care acolo l-am văzut minunat (pentru buzunarul meu, înțelegeți voi), iar când a ajuns la mine era mic și nu-mi inspira nimic. L-am purtat cu sufletul plângând vreo 5 zile, după care n-am mai rezistat și l-am vândut. Gata. Acum am alt ceas la care țin foarte mult, povestea e încheiată, numai ca luându-mi în interval de două săptămâni două ceasuri, am făcut un pic de cercetare și e păcat să nu benficiați si voi de ea, deși e clar super-subiectivă.
So, topul meu pentru anul acesta în materie de ceasuri e următorul:
