Trec uneori prin niște stări…
Mi se pare că orice fac nu-mi iese bine, că orice-mi propun nu respect, că oricât aș vrea să slăbesc, nu mă țin de treabă, că oricât aș vrea să scriu bine, nu-mi iese așa cum mi-aș dori. Cu toate astea nu pot spune că-s nemulțumită. Sunt optimistă și încă de mică tot ce mi-am propus, s-a întâmplat mai devreme sau mai târziu. Bine, s-a întâmplat să fie și prea târziu, așa cum a fost cazul băiatului care-mi plăcea în clasa a V-a, însă contează doar că s-a întâmplat.
Nu spun că azi dacă nu fac nimic, ceea ce-mi doresc se va întâmpla până la urmă, că nu-s eu omul care să stea degeaba, dar am impresia că nu-s în stare să mă țin de nimic. În ultimul timp nici cărțile nu le mai termin. Am vreo trei începute și nu știu cu care să continui.
Hai că nu mai scriu nimic să nu-mi scadă prea tare stima. Pentru mine.