Ieri pe la prânz s-a oprit centrala și cum Sorin a fost de părere că trebuie să curețe ceva cap din mașinărie, s-a dus cu el în garaj, l-a curățat bine, după care l-a rupt. În două.
Să vă mai spun că totul se întâmpla într-o zi de iarnă, duminica, undeva în jurul prânzului? Să vă mai spun cât de prăpăstioasă și friguroasă e mama?
Sincer, eu n-am avut emoții. Știam că până seara Sorin va reuși cumva să repare centrala. Întotdeauna reușește să rezolve ce-și pune în cap. Ce păcat că nu-și dorește să fie președinte!
Pentru început a fost la Romstal, a ajuns la 13.55, iar magazinul se inchidea la 14,00. Bucurie că a găsit deschis, disperare că ăia nu aveau piesa ce ne trebuia. Pfff și dacă ați ști ce mică era…
A sunat apoi un instalator pe care il recomandaseră cei de la Romstal. omul era la țară să-și deszăpezească părinții și se întorcea pe seară. În tot acest timp casa noastră se răcea încet dar sigur. Mama își pusese deja vesta matlasată și căciula, Sonia era în continuare în  tricou și susținea că îi este cald, iar eu am aprins cuptorul.
Pe la trei a venit Ioana cu Gabi (știți voi, stomatologul despre care am tot zis că vă povestesc) și Aida, iar când au văzut în ce situație deloc agreabilă suntem, au căutat soluții. Gabi a zis că lipește el piesa la cabinet, Ioana i-a trimis după radiatoare. Au plecat băieții și s-au întors rapid cu un radiator, apoi au mers la cabinetul de stomatologie să lipească cumva piesa de centrala, că era mică și prin ea circulă gaze. Trebuia lipita cu altceva decât plastic. Nu știu ce-au făcut, cine i-a mai ajutat, cert e că au lipit-o într-un fel. Cu toate astea pe la cinci au plecat spre nenea instalatorul care tocmai venise de la țară. Omul s-a arătat mulțumit de lucrătura băieților, dar totuși, pentru siguranță le-a sudat el piesa ca un meseriaș bun ce este.
Cu treaba rezolvată și cu viteza melcului (pe stradă era o ceață de s-o tai cu autogenul) au ajuns în casa răcoroasă pe la opt, ca să nu spun douăzeci.
Acum ar fi fost culmea ca centrala să nu se fi opri din cauza piesei ăsteia și după toată tevatura să fi fost altceva stricat.
N-a fost așa, v-am zis că Sorin se pricepe. Și dacă piesa aia s-a rupt în mâna lui, asta a fost, bine că s-a întâmplat așa și nu s-a rupt când era pusă pe centrală, să fi ieșit gaze prin ea și să fi pățit alte necazuri. A mai durat maxim o jumătate de oră până ce temperatura din casă a ajuns la optim și odiseea s-a încheiat cu succes, așa cum preconizasem că va fi încă de la început.
Oricum, mi-e groază să mă gândesc la cei ce n-au avut curent sau căldură în case zile la rând. Nu zic că eu am intrat în panică, nu se făcuse atât de frig, dar e groaznic să te gândești că n-ai cu ce încălzi camera copiilor ori pe cea a părinților.
Voi ați avut o duminică liniștită?