Dragii mei, vă numesc așa din toată inima, vă urez un an nou plin de împliniri, cu multă sănătate și bucurii!
Fie că vă numărați printre cititorii fideli de toane, fie că ați venit aici căutând ceva sau pur și simplu din greșeală vreau să știți că pentru mine sunteți cu toții importanți, mă bucur tare că pe mulți dintre voi am reușit să-i cunosc personal, pentru ceilalți nu-i timpul trecut și urarea de azi este pentru voi toți.
Aș vrea să putem uita momentele grele, bolile, neputința, certurile, bârfele și pițipongeala și să ne păstrăm în suflet doar ce iubim mai mult, doar momentele frumoase, doar prietenii buni și să ne uităm la noul an cu optimism. Nu va fi greu, va fi exact așa cum ni-l vom face noi. Să nu uităm asta nicio clipa și atunci totul va fi bine.
În fiecare an pe 1 Decembrie noi împodobeam bradul. Avem unul de plastic, foarte stufos și numai bun de dus în pod după sărbători și de folosit în fiecare an ca și cum ar fi primul. Făceam asta ca să ne bucurăm mai mult timp de sărbători, să intre Spiritul Crăciunului în casă mai devreme, știți voi chestii importante. Numai că anul acesta n-a fost timp de așa ceva, mai ales că am avut până de curând casa în tot felul de schimbări ce s-au lăsat cu zugrăvit, schimbat de uși și mobilă.
Sunt omul care a descoperit mai întâi fondul de ten, pe la 9 ani, și abia apoi a aflat că există cremele de față. Nu le-am folosit pe niciunele o perioadă lungă de timp, dar m-am bucurat din prima clipă că ele există și că atunci când va conta, la mine a început să conteze pe la 20 de ani, le voi folosi cu încredere. Nu știam atunci că nu-s cele mai sănătoase chestii și că ele conțin multe substanțe dăunătoare pe lângă cele două care mă făceau pe mine să par o divă.