Citesc multe bloguri în care autorii scriu texte frumoase și haioase în fiecare zi, așa că m-am hotărât: mâine voi scrie un text amuzant. Atât de amuzant încât veți râde cu lacrimi, vi se vor înroși obrajii, veți da cu pumnul în tastatură și apoi veți lăsa aici un comentariu la fel de fain ca articolul pe care tocmai urmează să-l citiți. Mâine.
Bine, n-am idee despre ce voi scrie, dar pornesc, clar, de la faptul că trebuie să fie haios. Dacă alții pot zilnic, e musai să pot și eu măcar o dată într-un an să vă fac să zâmbiți. Va fi atât de haios că mie deja îmi vine să râd. Știu, vouă n-o să vi se pară din prima haios pentru că la glume tre’ să râzi la sfârșit ca să poți spune că ți-a plăcut, nu să te prinzi de poantă la început și să ți se pară răsuflată toată treaba. Așa și cu articolul ăsta de mâine, la sfârșit veți râde, nu la început, pentru că vreau să vă mențin mintea limpede și să vă știu focusați pe idee.
Bun, cred că va începe așa: era odată.. nu frate, nu merge cu era odată că pe astea sigur le știți, tre’ să scriu ceva original, ceva ce nu s-a mai scris și totuși să fie spumos ca paharul de bere proaspătă, de caterinca, cum îi place omului să citească atunci când își petrece câteva minute pe un blog și vrea să se destindă, să uite că un client tocmai i-a anulat o comandă și el tre’ să-și anunțe șeful….hai că ne depărtam de la subiect.