Ți se pare că un om are merite? Pune-i piedici la tot ce năziuește, la tot ce face. Dacă meritul lui e real, va ști să înfrângă sau să ocolească piedicile. – Stendhal, Roșu și Negru
Am gasit cartea într-un geamantan în podul casei părintești din Brăila. Ăsta-i un semn sigur că am citit-o cândva și mare mi-a fost mirarea pe parcursul repetarii lecturii, când mi-am dat seama că povestea îmi e în egală măsură cunoscută și totuși sunt departe de a-i vedea continuarea mai departe de câteva pagini. Asta m-a făcut să o citesc aproape pe nerăsuflate și să afirm azi cu tărie că oricând în viitor voi putea vorbi despre Roșu si Negru ca despre o carte studiată în școală.
Acținea, împărțită, dupa parerea mea, în două mari etape din viața eroului principal, etape a căror legatură este făcută printr-o scurtă perioadă petrecută de acesta la seminarul de preoți de la Besabcon, se desfașoară în Franța anilor 1830, chiar înaintea izbucnirii Revoluției din iulie.