Cu toate că m-am trezit la prima oră (adică la 6.30), n-am uitat să-mi pun mărțișorul în formă de potcoavă în piept. L-am primit de la fete aseară când au făcut împărțirea mărțișoarelor și le-a rămas unul în plus. 😀
Nu vreți să știți ce ceartă au tras azi dimineață pe marțișoarele venite din trei surse ( unele le-au facut ele la curs, le-a mai făcut câteva bunica, am cumparat și eu). Numai că mărțișoarele nu arătau la fel și de aici a început discuția:
– Mami, Sonia mi-a ascuns mărțișoarele.
– Ba nu i le-am ascuns, le-a pierdut.
– Mami, eu nu mi le-am ascuns, nu le mai găsesc, deci ea le-a luat.
– Nu ți le-am luat eu Sonia, adu-ți aminte ce-ai făcut, Doamne…
– Dacă nu-mi dați martisoarele imediat, eu nu mai merg la școală, că nu vreau să mă fac de râs.
Aici îmi aduc aminte că eu (ca o mamă grijulie) i le-am pus în ghiozdan aseară. Îi spun unde sunt.
– Vezi Sonia că nu ți le-am luat eu?
– Iulia, noroc că nu le-ai găsit că altfel sigur le luai, te știu eu.
………………………………………………………………………….
– Mami, Sonia nu-mi dă și mie din alea cu floare, că eu n-am niciunul.
– Nu-i dau, să fie sănătoasă, ea are mai multe cu gărgăriță, plus coșarii.
– Da mami, dar n-am din ăla cu floare. 🙁
O întreb pe Sonia câte are cu floare, îmi spune că are trei și că nu vrea să-i dea Iuliei niciunul, pentru că are în clasă trei fete care vor să poarte același fel de mărțișor. O întreb dacă are și un mărțișor pentru sora ei.
– Să vad diseară, daca-mi rămâne ceva.
Îi spun că în primul rând ar fi trebuit să se gândească la sora ei și abia apoi la colege. Hmm, zice că nici Iulia nu are pentru ea mărțișor. Iulia neagă. Baga mâna în pungă, scoate un mărțișor la întâmplare și spune:
-Uite Sonia, ăsta era pentru tine, voiam să ți-l dau la școală, dar m-am răzgândit. Nu primești nimic.
Ma uit la ele și-mi zic: Se iubesc atât de mult…
Până la urmă am înșirat pe masă toate mărțișoarele. Fiecare dintre ele și-a oprit ce a făcut singură la cursul de creație, apoi am început împărțirea. Unul Iulia, unul Sonia., unul Iulia, unul Sonia… La sfârșit au pornit să facă schimb: “Dă-mi mie unul cu trifoi să i-l dau Andrei și ia tu unul cu rățușcă pentru Maria.” Într-un final s-au oprit și-au plecat la scoala împreună, ca cele mai bune prietene. Doh. E clar că potcoava asta a mea poartă noroc. 😀
Imi suna cunoscut. Am pregatit martisoare pentru cca. 50 de fete, colege ale baietilor mei. Unele mai speciale ca altele, fetele si martisoarele:) baietii doar emotionati. Frumos obicei!
@FEO- eu abia astept sa vina de la scoala, sa-mi povesteasca. 🙂
Well, asteapta sa se intoarca de la scoala! 😀
@Cafea_amara- dap, deja mi-e frica. 🙂
[…] ca s-au certat si ai mei pe impartirea martisoarelor, mai in fiecare zi de cand le pregatim. Dar le-a trecut […]
La impartirea martisoarelor trebuia sa faci asa.Unu tie, unu mie,doua tie,unu, doua mie.La multi ani de martisor si va pup pe toti.
La multi ani de 1 martie!!!
@Laur- Multumim!
@Ursitoare- La fel si tie! 🙂
vai, ce noroc ai avut !!! ce te faceai daca primeai o boaba de piper ?! :)acuma aveai pompierii-n casa !
chiar daca cu o oarecarea intarziere, iti doresc o primavara frumoasa !!!
@capca1- iti multumesc frumos! 🙂