La propriu.
Am cam la 5 metri distanta doi copaci. Un mar pitic care anul trecut a facut 6 mere, dar de subtire ce era nu le-a putut tine si un par care infloreste in fiecare an dar niciodata nu da rod. Intre cei doi copaci e o pajiste de verdeata formata din crini inca neinfloriti, tulpine de foste lalele mov si un trandafir salbatic alb.
In fata lor, in trei ghivece mari sunt plantate capsuni din cele uriase, deocamdata pitice, inflorite si firave. Daca o da Dumnezeu si s-or face capsuni din astea ar fi mare minune.
In stanga langa casa e rezemat gratarul si imediat langa el e bicicleta lu’ Sorin, un montain bike isuficient muncit.
Mai am pe masa la care stau o scrumiera de inox care seamana cu bolurile pisicului Sisi, care o vreme a facut si el parte din privelistea din fata mea, dar intre timp s-a facut nevazut, o farfurie care in urma cu cateva minute avea in ea micul dejun si un pahar cu suc de mere.
In dreapta mea, copilul Iulia deseneaza cuboidul. Va jur ca eram buna la mate, dar n-am auzit pana acum de cuboid.
Se aud si glasurile perusilor de undeva din spate. In rest e liniste. o liniste de duminica dimineata pe care v-o doresc si voua. 🙂
‘neata! Prin fereastra deschisa vad si miros teii infloriti si leaganele din parc,miroase si a cafea proaspata si a budinca de vanilie(dimineata mea incepe destul de devreme).Copiii citesc,te-am uimit,nu?Si e LINISTEEEE cum n-a mai fost demult la mine in casa la ora asta duminica.O zi minunata iti doresc.
@viatanomada- vorba lu’ Nicu, cand ne-o mai auzi ca ne plangem de copii ne arata ce-am zis acum. 🙂
are si Nicu dreptate,avem copii buni,cateodata asteptarile noastre sunt exagerate sau suntem noi prea stressate si uitam sa lasam necazurile undeva in afara casei
Ziua buna! Eu vad un copac, nu stiu cum se numeste, face fructe care seamana cu nucile verzi, dar nitel mai mari, iar spre toamna niste frunzulite care se usuca si daca le dai drumul de la inaltime, se invart ca niste elice. Copacul asta e minunat, daca scot mana pe geam ii pot apuca crengile. Face umbra si racoare (pe canicula, la mine in dormitor stai fara AC si nu ii simti lipsa). Ne mai da el si niste insecte (fluturi, lacuste), dar din primavara asta am un cuib de gugustiuci in el, au ouat si acum au pui, asa ca am cam scapat si de insecte. In plus, verdele sau e atat de intens, incat e imposibil sa te simti deprimat cand il il privesti. Mai departe de copac nu se prea vede nimic acum, are frunzisul des. Copacul nostru fosneste la cea mai mica adiere, infrunta cu stoicism vanturile si ploile, batandu-ne cu o ramura in geam, iar in fiecare dimineata se comporta ca o veritabila sala de concert pentru pasarile cuibarite in el. Toate astea le vad si le aud eu de la fereastra dormitorului nostru de la etajul 4.
@Alina- Esti o norocoasa. Eu, cand eram la ai mei, vedeam pe fereastra apartamentele de vis-a-vis si de auzit auzeam galagia din fata blocului. Toate astea din apartamentul de la et.3, al unui bloc din Targoviste. 🙂
🙂 Asta e o intrebare foarte grea…
În legătură cu cuboidul… de paralelipiped dreptunghic ai auzit? … dacă da, e una şi aceeaşi chestie 🙂
În spatele monitorului nu pot vedea prea multe, sincer, e un perete galben, aproape şters. Dacă mi’aş folosi imaginaţia aş putea vedea vecinul de dincolo de perete, un moş care merge în fiecare duminică la biserică şi mă mai ameninţă cu fii’su poliţist când mă mai trezesc să dau muzica prea tare, in stanga biroului o vitrina transformată parţial în bibliotecă, în drepta patul pe care dorm de obicei când dorm acasă :D. Aş putea să îmi reprezint şi ceea ce aş putea să vad prin pereţii celorlalte 6 locuinţe din continuarea peretelui, da’ nu e nimic spectaculos, o biserica baptistă care e cam de o varstă cu mine şi e neterminată.
Cred că am cam exagerat da’ abia acum am ajus acasă de dimineaţă fiind plecat :D. Sper că te’am lămurit cu cuboidul :D.
@Alex- da, m-ai lamurit, de fapt ma uitasem si eu curioasa in cartea de matematica sa vad despre ce-i vorba. 🙂
Adica baptistii n-au avut bani sa termine o biserica in atata timp?
Ei, in blocul unde am eu apartamentul, “privelistea” includea ghena 🙂 In cazul apartamentului cumparat impreuna cu prietenul, ferestrele sunt decorate cu copaci, iar in fata blocului avem flori, iarba, gardulet viu, toate sapate, tunse si aranjate. E un cartier locuit in mare parte de pensionari, e linistit, curat. Doar maidanezii hraniti de babute ma enerveaza, in rest, e un loc foarte frumos.
Eu as dori sa vad oceanul 🙂
Sper ca odata si odata sa’mi pot face o casa langa ocean. Ar fi fantastic.
@Alina- sa ne bucuram ca ne este bine acum. 🙂
@Stranger- sa-ti iasa! 😀
@ nina
bună intrebarea,sincer nu ştiu, cand era mic mă jucam ascunselea pe şantierul bisericii, nu ştiu de ce incă nu au terminat au e o constructue destul de mare, si nu prea mai vad să se lucreze la ea, de ceva timp nu am mai observat mai nimic nou la ea 😕
@ nina
Duminica am avut un scurt program administrativ = smotru’
Nici nu stiu ce-am mai vazut in fata ochilor : pronto , cif ,clor etc 🙂
@ Stranger
Eu locuiesc realmente pe tarmul oceanului . Ii aud soaptele si-i admir frumsetea in fiecarea dimineata cand plec vanjoasa spre…munci . Seara nu mai apuc de cele mai multe ori sa-l vad pt ca ne intoarcem tarziu cand deja s-a innoptat.
Pe vremuri , cand eram in Ro, imi imaginam ca toti oamenii aia care locuiesc in Mangalia , Costinesti si chiar Constanta stau cat e ziua de lunga la plaja si-o tin numa’ intr-un chef .
No, acum am vazut ca indiferent unde locuiesti tot trebuie sa muncesti caci vb aia ” cine nu munca , nu manca !! ” 🙂
@Isolda- da bre, da macar matale dupa smotru vezi oceanul. 😀
sunt in gradina acu si am multe flori … de obicei am picioarele ca stau cu laptopu in brate 🙂
@Cristi- buna asta cu picioarele. 😀
Iete ce vad eu!
http://farm4.static.flickr.com/3612/3327586903_20dc27b32a_b.jpg
@Morom3t3- deci da. 😀